Controversa canonului cultural suedez
Propunerea controversată a canonului cultural suedez a fost prezentată recent, stârnind critici semnificative. Aceasta include lucrări și referințe care au contribuit la formarea culturii și istoriei Suediei, dar a exclus nume semnificative precum ABBA și orice creație realizată după 1975. Această decizie a fost considerată de unii ca fiind parte a unui „proiect educațional naționalist”.
Conținutul canonului cultural
Printre elementele incluse în lista de 100 de lucrări se numără Biblia Gustav Vasa din 1541, Pippi Lungström, Ikea, dreptul de a umbla liber, concediul de paternitate, joiksul Sámi, premiul Nobel și operele lui Ingmar Bergman și August Strindberg. Lista este împărțită în 11 categorii, incluzând poezii, muzică, economie, religie și invenții.
Critica și reacțiile
Criticii au subliniat că, excluzând creațiile recente, canonul nu reflectă transformările Suediei într-o societate multiculturală internațională. Lars Trägårdh, președintele comitetului responsabil de proiect, a afirmat că Suedia trebuie să adopte un „naționalism democratic”, menționând că cultura suedeză a fost caracterizată de modernism, internaționalism și multiculturalism după al Doilea Război Mondial.
Excluziuni semnificative
Lista a fost criticată pentru omisiunile sale, inclusiv lipsa oricăror repere islamice. De exemplu, prima moschee din Suedia, Moscheea Nasir, a fost construită în Gothenburg în 1976, dar nu a fost inclusă în canon. Marlen Eskander, fondatoarea Institutului de Promovare a Lecturii, a descris canonul ca fiind „foarte exclusivist” din cauza limitării la lucrări create înainte de 1975.
Contextul politic și cultural
Decizia de a crea un canon cultural suedez a fost parte a acordului de coaliție pentru guvernul condus de Moderati, care depinde de sprijinul partidului de extremă dreapta, Sweden Democrats. Proiectul a generat dezbateri intense și a fost criticat de Academia Suedeză, Asociația Scriitorilor Suedezi și membri ai minorităților naționale din Suedia, inclusiv poporul indigen Sámi.
Implicațiile canonului cultural
Ministrul culturii suedeze, Parisa Liljestrand, a respins criticile aduse proiectului, afirmând că acesta este despre incluziune. Totuși, unii observatori au caracterizat rezultatul ca fiind „ridicol”, sugerând că lista ar putea fi generată de o inteligență artificială.
Concluzie
Controversa canonului cultural suedez evidențiază tensiunile dintre tradiție și modernitate, precum și provocările legate de identitatea națională într-o societate în continuă schimbare.
