Controversa canonului cultural suedez
Recent, a fost propus un canon cultural suedez care a generat critici semnificative, având în vedere că exclude nume importante precum ABBA și orice creație realizată după 1975. Această decizie a fost percepută de unii ca parte a unui „proiect educațional naționalist”.
Conținutul canonului cultural
Lista de 100 de lucrări incluse în canon cuprinde opere semnificative, precum Biblia lui Gustav Vasa din 1541, Pippi Lungström, Ikea, dreptul de a umbla liber, concediul de paternitate, joiksul Sámi, premiul Nobel și lucrările lui Ingmar Bergman și August Strindberg. Aceasta este organizată în 11 categorii, incluzând poezii, muzică, economie, religie și invenții.
Critici și reacții
Criticii subliniază că, excluzând creațiile recente, canonul nu reflectă transformările Suediei într-o societate multiculturală și internațională. Lars Trägårdh, președintele comitetului responsabil de proiect, a declarat că Suedia trebuie să adopte un „naționalism democratic”, evidențiind caracteristicile modernismului, internaționalismului și multiculturalismului postbelic.
Excluziuni semnificative
Lista a fost criticată pentru omisiunile sale, cum ar fi lipsa reperelor islamice. De exemplu, prima moschee din Suedia, Moscheea Nasir, construită în Gothenburg în 1976, nu apare în canon. Marlen Eskander, fondatoarea Institutului de Promovare a Lecturii, a descris canonul ca fiind „foarte exclusivist” din cauza limitării la lucrări create înainte de 1975.
Contextul politic și cultural
Crearea canonului cultural suedez a fost parte a acordului de coaliție pentru guvernul condus de Moderati, care se bazează pe sprijinul partidului de extremă dreapta, Sweden Democrats. Proiectul a generat dezbateri intense și a fost criticat de Academia Suedeză, Asociația Scriitorilor Suedezi și membri ai minorităților naționale, inclusiv poporul indigen Sámi.
Implicațiile canonului cultural
Ministrul culturii suedeze, Parisa Liljestrand, a respins criticile aduse proiectului, afirmând că acesta este despre incluziune. Totuși, unii observatori au caracterizat rezultatul ca fiind „ridicol”, sugerând că lista ar putea fi generată de o inteligență artificială.
Concluzie
Controversa canonului cultural suedez evidențiază tensiunile dintre tradiție și modernitate, precum și provocările legate de identitatea națională într-o societate în continuă schimbare.
