Conflict în coaliția germană
Coaliția de guvernare din Germania se află într-un conflict intens privind soluțiile pentru acoperirea deficitului de personal din armata țării, în contextul îndeplinirii obligațiilor față de NATO și al amenințării iminente din partea Rusiei. Un plan convenit între partidele guvernante în vara acestui an, propus de ministrul apărării Boris Pistorius (SPD), se baza pe recrutarea voluntară a zeci de mii de tineri pentru serviciul militar. Totuși, blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, și-a exprimat îndoiala că acest plan va fi suficient pentru a suplini efectivele militare, solicitând insistent un mecanism obligatoriu – o formă de conscripție – care să intre în vigoare automat, dacă va fi necesar.
Reacția liderului CDU
Merz a declarat că își dorește să încerce o abordare voluntară împreună cu SPD și s-a arătat sceptic cu privire la eficiența acesteia. El s-a angajat, la preluarea funcției în mai, să creeze cea mai puternică armată convențională din Europa. Germania nu dispune de un arsenal nuclear propriu.
Înfruntarea dintre partide
Conflictul a escaladat săptămâna aceasta, când Pistorius a vetoat un compromis prin care un contingent de tineri selectați printr-o loterie ar fi putut fi obligați să efectueze serviciul militar în cazul în care programul de voluntariat nu ar fi reușit să atragă suficiente recrutări. O conferință de presă pentru anunțarea contururilor unui nou proiect de lege de conscripție „light” a fost anulată brusc. Partidele și-au aruncat vina una asupra celeilalte.
Declarații contrastante
Norbert Röttgen, un senior al CDU, a declarat că nu a mai văzut în cei peste 30 de ani de activitate în Bundestag un ministru federal care să saboteze un proces legislativ important din propria sa arie de responsabilitate. Pistorius a răspuns că a respins de mult timp aspectele cheie ale propunerilor CDU, subliniind că nu sabotează și nu este distrugător.
Context legislativ
Un proiect de lege anterior din vară stipula că Bundestagul ar putea ordona chemarea tinerilor doar „dacă situația politicii de apărare face imperative o expansiune rapidă a efectivelor”. Conservatorii au considerat formularea prea vagă și au cerut de la început o opțiune obligatorie în lege. Părțile au convenit asupra unei prime etape în care toți tinerii de 18 ani vor completa un chestionar obligatoriu despre aptitudinile și interesul lor pentru serviciul militar.
Implicarea femeilor și contextul actual
Includerea femeilor în orice program de conscripție ar necesita o modificare constituțională, care nu este în discuție în prezent. Până în 2011, bărbații erau obligați să efectueze un serviciu civic la împlinirea vârstei de 18 ani, având opțiunea de a face Zivildienst în instituții precum spitale sau azile de bătrâni. Armata a fost redusă după Războiul Rece, iar ambele servicii au fost suspendate sub conducerea Angelei Merkel, deși o clauză care permite statului să recruteze bărbați rămâne parte din Legea Fundamentală.
Provocările actuale
De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, experții au exprimat îngrijorări cu privire la starea armatei germane, cu numărul de recruți în scădere și lipsuri severe de echipament. Criticii afirmă că aceste condiții au creat un cerc vicios, făcând serviciul militar neatractiv. În răspuns la evaluările NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, Germania s-a angajat să crească treptat numărul soldaților la 260.000 de la 180.000, în plus față de 200.000 de rezerviști.
Sprijinul public pentru conscripție
Un sondaj recent a arătat că majoritatea germanilor – 54% – susțin revenirea la sistemul de conscripție, cu suportul cel mai puternic în rândul persoanelor de peste 60 de ani. Inspectorul general al forțelor armate, Carsten Breuer, a subliniat urgența revizuirii procesului de recrutare și a exprimat încrederea că proiectul de lege inițial ar putea atrage o mulțime de noi voluntari.
În concluzie, conflictul din coaliția germană reflectă provocările cu care se confruntă armata în contextul securității europene și al angajamentelor NATO, evidențiind nevoia urgentă de soluții eficiente pentru a întări capacitățile de apărare ale țării.
E greu de înțeles cum o țară ca Germania, cu o economie atât de puternică, ajunge să aibă deficit în armată. Poate că prioritățile lor nu sunt cele mai bine stabilite.
Mă întreb ce soluții concrete vor găsi liderii germani pentru această problemă. Discuțiile acestea par să dureze la nesfârșit fără măsuri clare!
Aș vrea să știu ce părere au cetățenii despre acest conflict din coaliție. Oare îi preocupă soarta armatei sau sunt mai interesați de alte probleme?
E fascinant cum un conflict politic poate influența direct securitatea națională. Dacă nu se rezolvă repede, s-ar putea ca Germania să își piardă statutul de lider european pe domeniul apărării!