Solicitarea Comisiei Europene
Comisia Europeană a solicitat suspendarea comerțului liber cu Israelul și impunerea de sancțiuni asupra a doi miniștri israelieni din extrema dreaptă, ca răspuns la criza umanitară din Gaza. Ursula von der Leyen a propus deja suspendarea părților comerciale ale acordului de asociere UE-Israel, pe fondul criticilor că Executivul European nu își folosește suficient pârghiile economice pentru a influența guvernul israelian.
Reacția statelor membre
Deși propunerile au fost prezentate, nu există o majoritate certă în rândul statelor membre ale UE pentru acestea, Germania, un aliat important al Israelului, fiind reticentă în privința unor astfel de măsuri. Propunerile includ suspendarea accesului preferențial al Israelului pe piața europeană prin reimpunerea de tarife pentru anumite bunuri și înghețarea beneficiilor reciproce legate de licitațiile pentru contracte publice și protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Contextul conflictului din Gaza
Aceste măsuri sunt discutate pe fondul intensificării ofensivelor israeliene în Gaza, care au dus la moartea a aproape 65.000 de palestinieni de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a provocat de asemenea moartea a peste 1.200 de persoane și luarea a 250 de ostatici. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că propunerea prevede ca bunurile din Israel să fie supuse unor taxe echivalente cu cele aplicate țărilor care nu au un acord de liber schimb cu UE.
Critici și diviziuni politice
Ministrul de externe israelian, Gideon Sa’ar, a caracterizat propunerile europene ca fiind „morale și politice distorsionate”, exprimându-și speranța că acestea nu vor fi adoptate. Comisia nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru suspendarea granturilor de cercetare ale UE pentru organizațiile israeliene, iar diviziunile politice persistă, deși opinia publică în statele membre pare să se schimbe în urma suferințelor din Gaza.
Implicarea Germaniei și Italiei
Pentru ca suspendarea comerțului preferențial sau granturile de cercetare să fie aprobate, Germania sau Italia ar trebui să își acorde sprijinul. Ambele măsuri depind de obținerea unei majorități ponderate de 15 din 27 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE. Un purtător de cuvânt al guvernului german a menționat că Berlinul nu și-a format încă o opinie finală asupra acestor propuneri.
Sancțiuni și impactul economic
Sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni și liderilor Hamas necesită unanimitate. Ungaria a blocat anterior unele sancțiuni ale UE împotriva coloniștilor israelieni. Comisia a evitat să vizeze miniștrii Ben-Gvir și Smotrich, anticipând un veto din partea Budapestei. UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, reprezentând 32% din comerțul global cu bunuri al acestuia. Acordul de asociere UE-Israel, semnat în 2000, susține relația comercială de 68 de miliarde de euro și colaborarea în domenii precum cercetarea și energia.
Concluzie
Propunerile Comisiei Europene reflectă o tentativă de a utiliza presiunea economică pentru a influența politica Israelului în contextul crizei din Gaza, dar se confruntă cu obstacole semnificative din partea statelor membre, ceea ce ar putea afecta relațiile comerciale și politice dintre UE și Israel.
