Accidente rutiere în România: cine sunt adevărații vinovați?
Statisticile Ministerului Afacerilor Interne indică faptul că adulții cu vârste între 25 și 44 de ani sunt cei mai frecvent implicați în accidente rutiere grave și ușoare în România, în perioada 2015-2024.
Implicarea adulților între 25 și 44 de ani în accidente
În 2015, șoferii din această categorie de vârstă au fost implicați în 5.220 de accidente rutiere grave, iar numărul acestora a scăzut la 1.959 în 2024. Acești șoferi au generat, de asemenea, cel mai mare număr de accidente ușoare, cu peste 12.000 de evenimente raportate anual. Comparativ, șoferii tineri, sub 24 de ani, au fost implicați în 1.028 de accidente grave în 2024, iar cei cu vârsta de peste 65 de ani au fost responsabili pentru 720 de accidente grave.
Accidentele rutiere grave sunt definite ca evenimente soldate cu cel puțin un rănit grav sau o persoană decedată, în timp ce accidentele ușoare se referă la cazurile cu răniți ușor.
Modificări legislative pentru siguranța rutieră
Între 2019 și 2025, Ministerul Afacerilor Interne a implementat modificări legislative pentru a spori siguranța rutieră, inclusiv Ordonanța de Urgență nr. 84/2024, care completează mai multe acte normative. Aceasta se concentrează pe utilizarea informațiilor din sistemele de monitorizare a traficului pentru gestionarea circulației și aplicarea sancțiunilor, permițând implicarea societății civile în semnalarea abaterilor de la regulile de circulație.
Sistemul e-SIGUR și monitorizarea digitală
Legea nr. 383/2022 a instituit sistemul național integrat de monitorizare a traficului, e-SIGUR, conectat la centrele de management al traficului și echipamentele Poliției Române. Poliția a dezvoltat o aplicație informatică pentru colectarea automată a semnalărilor legate de depășirea vitezei maxime admise, iar Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier analizează datele radar din întreaga țară.
Proiecte educaționale și finanțare europeană
Direcția Rutieră din cadrul Poliției Române a derulat proiecte finanțate prin fonduri europene, orientate spre educația rutieră și îmbunătățirea capacității de intervenție a poliției. Din decembrie 2024, MAI va utiliza o caravană educațională echipată cu simulatoare de conducere și impact, destinate creșterii responsabilității în rândul șoferilor și pietonilor.
Identificarea zonelor periculoase și acțiuni preventive
Inspectoratul General al Poliției Române utilizează Sistemul de Informații Geografice (GIS) pentru a analiza datele accidentelor și a identifica zonele cu risc crescut. Poliția organizează acțiuni tematice la nivel național, în colaborare cu RoadPol, pentru a îmbunătăți infrastructura pentru pietoni și bicicliști și a preveni accidentele. Ministerul Afacerilor Interne desfășoară misiuni aeriene lunare pentru monitorizarea zonelor riscante, bazându-se pe datele din sistemele de supraveghere și centrele de management al traficului.
Concluzie
Statisticile și măsurile legislative recente sugerează că adulții tineri nu sunt singurii responsabili pentru accidentele rutiere din România. Implicarea comunității și utilizarea tehnologiei sunt esențiale pentru reducerea riscurilor și creșterea siguranței în trafic.
Este îngrijorător să vedem că tinerii adulți sunt cei mai frecvent implicați în accidente. Ar trebui să ne întrebăm ce măsuri se iau pentru educația rutieră a acestei categorii de vârstă.
Nu pot să nu remarc că lipsa infrastructurii adecvate contribuie enorm la numărul accidentelor. Este o problemă sistemică care necesită soluții pe termen lung, nu doar statistici.
M-aș întreba câte dintre aceste accidente sunt cauzate de distragerea atenției prin telefonul mobil. Chiar și așa, consider că responsabilitatea individuală joacă un rol esențial.
Sunt convins că există mult mai multe motive ascunse care duc la aceste date alarmante. Poate ar trebui să privim și dincolo de cifrele prezentate oficial!