Nașterea Maicii Domnului – Praznic Bisericesc
Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Fecioara Maria s-a născut din părinți înaintați în vârstă, Ioachim și Ana, ca rod al rugăciunii lor. Tatăl ei era din seminția lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron. Sfânta Scriptură nu oferă informații despre Nașterea Maicii Domnului, acest eveniment fiind relatat doar de tradiția Bisericii, în cărțile de cult și în scrieri precum Protoevanghelia lui Iacov din secolul al II-lea. Născută în chip firesc, Maica Domnului a fost aleasă să dăruiască trup de om lui Dumnezeu-Fiul, Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Întinderea Sărbătorii
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este recunoscută atât de copți, cât și de sirieni, separați de Biserica Ortodoxă după al patrulea sinod ecumenic, sugerând că începutul acestei sărbători se situează între sinodul al III-lea ecumenic (431) și sinodul al IV-lea (451). Această sărbătoare a fost adoptată în Apus în timpul papei Serghie I (687-701).
Tradiții și Compoziții Liturgice
Condacul și Icosul acestui praznic au fost compuse de Sfântul Roman Melodul în secolul al VI-lea. Canonul care se cântă la slujba Utreniei a fost realizat de Sfântul Ioan Damaschin.
Pomeniri Sfinte
În ziua de 8 septembrie, se fac pomeniri:
- Sfinților frați după trup Ruf și Rufian;
- Sfântului Sever;
- Sfântului Artemidor;
- Sfântului nou Mucenic Atanasie;
- Icoanei Maicii Domnului din Kursk.
În ziua următoare, se face pomenirea Sfinților și Dreptilor Părinți Ioachim și Ana.
Concluzie
Nașterea Maicii Domnului reprezintă un moment deosebit în calendarul religios, subliniind importanța Fecioarei Maria în tradiția creștină și contribuția sa la mântuirea umanității.
