Scrutinul parlamentar din Republica Moldova
Scrutinul parlamentar programat pe 28 septembrie în Republica Moldova este perceput de mass-media rusă ca o confruntare geopolitică majoră. În relatările din presa de la Moscova, alegerile nu sunt văzute ca o competiție democratică între partide, ci ca o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de „mijloace autoritare”, și opoziția prorusească, prezentată ca apărătoare a intereselor populației.
Influențe externe și acuzații de dezinformare
Rusia rămâne un actor central în campania electorală. Autoritățile moldovene susțin că Moscova caută să influențeze votul prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a afirmat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, conform relatărilor din RBK, Novaia Gazeta Europe și Kommersant. Ministerul rus de Externe a replicat, acuzând actuala putere de „rusofobie” și manipularea procesului electoral cu sprijinul partenerilor europeni.
Est contra Vest – tema principală
Comentatorii politici din presa rusă subliniază că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure a declarat: „Este din nou o confruntare între Est și Vest”. Totuși, unii observatori consideră că tema Rusiei este utilizată excesiv în dezbaterea internă, devenind un instrument politic.
Acuzații de autoritarism
Presa apropiată Kremlinului reia acuzațiile Ministerului rus de Externe, afirmând că guvernarea de la Chișinău a recurs la „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Criticile includ arestări cu motivație politică, percheziții abuzive, restricționarea presei independente, în special a celei în limba rusă, și interzicerea accesului unor formațiuni în competiția electorală. Din această perspectivă, scrutinul este considerat compromis de la bun început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este văzut ca rezultatul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Fraude și proteste
Un alt narativ intens promovat de mass-media rusă este cel al fraudelor masive. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse a avertizat că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Această retorică sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a reprima demonstrațiile, comparând situația cu protestele din Ucraina din 2014, dar cu interpretări inverse.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt descriși în presa rusă ca victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE pentru colaborarea cu Kremlinul, este reinterpretat, el fiind prezentat ca „viitor premier” și susținător al unei Moldove apropiate de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt caracterizate ca „forțe ale păcii” care resping „militarizarea” țării și „ingerințele NATO”.
Rolul Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă joacă un rol important în retorica presei ruse. În timp ce investigațiile internaționale discută despre finanțarea clerului de la Moscova pentru a promova mesaje anti-UE, relatările din Rusia o prezintă ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”.
Concluzie
Alegerea din Republica Moldova este nu doar un test electoral, ci și un barometru al influențelor geopolitice dintre Est și Vest, cu implicații potențiale semnificative pentru stabilitatea și direcția viitoare a țării.
