Bulgaria își suspendă tranzitul gazelor rusești din 2026, afectând direct Serbia și Ungaria

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Decizia Bulgariei de a suspenda tranzitul gazelor rusești

Premierul Bulgariei, Rosen Jelyazkov, a anunțat la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU, că țara sa va suspenda tranzitul gazelor rusești către Serbia și Ungaria, începând cu anul 2026. Această măsură este o reacție la apelul fostului președinte american Donald Trump, care a cerut Europei să renunțe definitiv la energia provenită din Rusia.

Rezilierea contractelor și tranziția energetică

Conform declarațiilor lui Jelyazkov, Bulgaria intenționează să rezilieze contractele de utilizare și tranzit al gazului rusesc pe termen scurt, iar până în 2028 va elimina complet aceste resurse de pe piața energetică internă. „Ne vom alinia deciziilor Uniunii Europene privind stoparea dependenței de gazul rusesc. Contractele de tranzit vor fi oprite în 2026, iar gazele rusești vor fi eliminate din mixul energetic al Bulgariei până în 2028”, a explicat acesta.

Schimbările în aprovizionare

În trecut, Bulgaria depindea aproape integral de gazele furnizate de Rusia, dar acum consumul intern este acoperit prin importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia. Premierul a menționat că Bulgaria a obținut condiții favorabile pentru achiziția de GNL din Statele Unite.

Impactul asupra Serbiei și Ungariei

Decizia Bulgariei va afecta direct Serbia și Ungaria, care primesc gaz rusesc prin conducta Turkish Stream, cunoscută sub numele de Balkan Stream în Bulgaria. Gazprom a rezervat aproape toată capacitatea acestei rute, de 13 miliarde de metri cubi pe an, pentru a alimenta cele două țări. Deși Bulgaria nu consumă gaz pe această linie, a beneficiat de taxe consistente pentru tranzit, estimându-se că bugetul său a încasat aproximativ 800 de milioane de euro între ianuarie 2022 și martie 2024.

Publicitate
Ad Image

Concluzie

Suspensia tranzitului gazelor rusești de către Bulgaria va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a Serbiei și Ungariei, contribuind totodată la schimbările în peisajul energetic european.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *