România, în criză economică
România se confruntă cu o criză economică severă, cu peste 14.000 de firme declarând insolvența în primele opt luni ale anului, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de companii au intrat în faliment în ultimele 12 luni, marcând o creștere de 32% comparativ cu anul precedent.
Impactul insolvențelor asupra economiei
Această situație reflectă o realitate îngrijorătoare: România se află pe marginea falimentului economic. Fiecare insolvență generează angajați concediați, furnizori neplătiți și familii afectate. Taxele neachitate contribuie la un buget deficitar, iar datoriile afectează grav economia.
Cauzele crizei
Cauzele acestei exploziei de insolvențe includ:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe și contribuții suplimentare, afectând IMM-urile, esențiale pentru economie.
- Dobânzi mari: Creditele au devenit inaccesibile, lăsând firmele fără opțiuni de finanțare.
- Lanțuri de neplată: Statul, care ar trebui să fie un exemplu de corectitudine, figurează printre cei mai mari datornici.
- Inflație și consum scăzut: Scăderea puterii de cumpărare afectează companiile care depind de consumul intern.
Reacția guvernului
Reacția guvernului condus de premierul Ilie Bolojan a fost tăcerea. În loc să propună soluții, guvernul continuă cu discursuri optimiste, ignorând criza. Nu există un plan de sprijin pentru IMM-uri, nicio strategie de reducere a fiscalității și nicio acțiune pentru plata datoriilor către mediul privat.
Consecințele insolvențelor
Insuficiența acțiunilor guvernamentale va avea repercusiuni directe asupra românilor:
- Creșterea șomajului: Mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor bugetare: Statul va avea din ce în ce mai puțini bani pentru pensii și salarii.
- Migrația economică: Românii fără speranță vor căuta oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre: Firmele care nu mai pot rezista legal vor alimenta piața subterană.
Ce ar trebui făcut?
Există soluții posibile care necesită curaj politic:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de pandemie și criză.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat, la dobânzi rezonabile.
- Plata imediată a datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizarea.
Concluzie
Cele 14.000 de insolvențe din ultimele opt luni subliniază incapacitatea guvernului de a răspunde nevoilor economice ale țării, cu posibile implicații grave pentru economia națională și bunăstarea românilor.
