România, în criză economică
România se confruntă cu o criză economică severă, cu peste 14.000 de firme declarând insolvența în primele opt luni ale anului, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, capitala economică a țării, 2.000 de companii au intrat în faliment în ultimele 12 luni, o creștere de 32% comparativ cu anul precedent.
Impactul insolvențelor asupra economiei
Aceste statistici reflectă o realitate îngrijorătoare: România se află pe marginea falimentului economic. Fiecare insolvență reprezintă o tragedie economică, cu angajați concediați, furnizori neplătiți și familii afectate. Taxele neachitate contribuie la un buget deja deficit, iar problema datoriilor afectează grav economia.
Cauzele crizei
Cauzele acestei exploziei de insolvențe sunt bine cunoscute:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a impus taxe și contribuții suplimentare, afectând IMM-urile, care constituie coloana vertebrală a economiei.
- Dobânzi mari: Creditele au devenit inaccesibile, lăsând firmele fără opțiuni de finanțare.
- Lanțuri de neplată: Statul, care ar trebui să fie un exemplu de corectitudine, este printre cei mai mari datornici.
- Inflație și consum scăzut: Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, afectând companiile care depind de consumul intern.
Reacția guvernului
În fața acestor probleme, reacția guvernului condus de premierul Ilie Bolojan a fost tăcerea. În loc să propună soluții, guvernul continuă cu discursuri optimiste, ignorând realitatea crizei. Nu există un plan de sprijin pentru IMM-uri, nicio strategie de reducere a fiscalității și niciun semn că datoriile către mediul privat vor fi plătite.
Consecințele insolvențelor
Insuficiența acțiunilor guvernamentale va avea repercusiuni directe asupra românilor:
- Creșterea șomajului: Mii de oameni vor rămâne fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor bugetare: Statul va avea din ce în ce mai puțini bani pentru pensii și salarii.
- Migrația economică: Românii fără speranță vor căuta oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre: Firmele care nu mai pot rezista legal vor alimenta piața subterană.
Ce ar trebui făcut?
Există soluții posibile, dar acestea necesită curaj politic:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de pandemie și criză.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat la dobânzi rezonabile.
- Plata imediată a datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizarea.
Concluzie
Cele 14.000 de insolvențe din ultimele opt luni sunt un semnal de alarmă pentru un guvern care nu reușește să răspundă nevoilor economice ale țării. Vinovatul nu sunt firmele sau angajații, ci Guvernul, care prioritizează propriul aparat în detrimentul economiei naționale.
