Atenție la înșelătorii online
Recent, au fost observate reclame care folosesc fotografiile Președintelui Senatului și ale unei mari bănci comerciale pentru a promova scheme piramidale. Aceste reclame redirecționează utilizatorii către site-uri clone, concepute pentru a colecta date personale și financiare de la victime.
Metode de fraudă online
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra riscurilor asociate acestor campanii, care manipulează emoțiile și conving victimele să ofere informații personale sau să transfere bani către atacatori. Este esențial să rămâneți vigilenți în fața anunțurilor care promit profituri garantate sau câștiguri rapide.
Recomandări de securitate cibernetică
- Verificați întotdeauna autenticitatea ofertelor direct pe site-urile oficiale ale instituțiilor.
- Nu completați formulare online care solicită date financiare sau personale pe pagini necunoscute.
- Evitați să dați clic pe linkuri din reclame sponsorizate suspecte sau mesaje private nesolicitate.
- Raportați imediat astfel de pagini false către platformele de social media și la DNSC la 1911 sau prin formularul online.
Manipulări video cu vedete și oficiali români
În ultimele luni, mai multe personalități publice din România au fost victime ale clipurilor video trucate (deepfake), folosite pentru a promova platforme de investiții false. Andreea Esca, Mugur Isărescu și Marcel Ciolacu sunt doar câțiva dintre cei afectați.
Imaginea și vocea Andreei Esca au fost utilizate într-un clip fals care promova o schemă de investiții cu profituri lunare garantate, fără ca aceasta să aibă vreo legătură cu aceste platforme. De asemenea, Mugur Isărescu a fost implicat fraudulos într-un videoclip care pretindea că Banca Națională sprijină o platformă de investiții numită „BT Invest”. În realitate, BNR nu are nicio legătură cu aceste inițiative. Marcel Ciolacu a fost prezentat într-un clip deepfake în care „recomanda” o investiție în acțiuni Enel, cu promisiunea unor plăți lunare de peste 9.000 lei, fără a fi avut consimțământul său.
Concluzie
Aceste metode de înșelătorie pun în pericol nu doar bunăstarea financiară a indivizilor, ci și încrederea în instituțiile publice și în personalitățile publice, necesitând o atenție sporită din partea utilizatorilor pentru a se proteja împotriva fraudelor online.
