Creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate în România
România se confruntă cu o expansiune îngrijorătoare a cazurilor de anxietate, confirmată de datele medicale și de specialiștii în neuroștiințe. Țara noastră ocupă o poziție de frunte în Europa, având unele dintre cele mai rapide creșteri ale pacienților cu tulburări anxioase, iar spitalele se află sub o presiune tot mai mare.
Cazurile de anxietate aproape dublate într-un an
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, medicii au observat o creștere fără precedent a numărului de pacienți care se prezintă cu simptome severe de anxietate: de la aproximativ 250 de pacienți lunar în 2024, cifra a urcat la peste 520 în 2025. Specialiștii subliniază că aceste date ar putea reprezenta doar vârful aisbergului, deoarece o parte semnificativă a populației evită consultul psihiatric sau psihologic.
Factori care contribuie la criza de anxietate
Printre principalii factori care contribuie la această criză se numără:
- Problemele socio-economice, România având una dintre cele mai mari rate ale riscului de sărăcie din Uniunea Europeană;
- Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, în special în mediile vulnerabile;
- Stigmatizarea persoanelor care solicită ajutor psihologic;
- Expunerea intensă la mediul digital, amplificând stresul în rândul adolescenților, România fiind în fruntea țărilor europene în ceea ce privește bullyingul online.
Modificări în creierul persoanelor cu anxietate
Anxietatea nu se manifestă doar prin griji excesive sau disconfort fizic; efectele sale sunt vizibile și în structura și funcționarea rețelelor neuronale. Investigarea activității electrice cerebrale prin tehnici moderne, precum qEEG, a relevat un tipar recurent în rândul pacienților anxioși.
Persoanele afectate prezintă:
- Hiperactivarea rețelei implicite (default mode network), responsabilă de gândurile repetitive și anticipările negative;
- Supraconectivitate în zonele implicate în răspunsul la stres, menținând creierul într-o stare de alertă chiar și în repaus;
- Activitate frontală dezechilibrată, asociată cu dificultăți de concentrare, tulburări de somn și epuizare mentală.
Astfel, creierul unui pacient cu anxietate funcționează uneori ca și cum „ar căuta pericole” chiar și în absența stimulilor amenințători.
Perspectiva asupra tratamentului
În contextul în care anxietatea afectează un număr tot mai mare de români, metodele de neuroreglare oferă o alternativă validată științific pentru cei care nu găsesc soluții în terapiile tradiționale.
Concluzie
Creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate în România subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți accesul la servicii de sănătate mintală și de a combate stigmatizarea asociată cu aceste afecțiuni, pentru a sprijini persoanele afectate în procesul de recuperare.
