Anularea alegerilor prezidențiale în România
La un an de la anularea alegerilor prezidențiale, evenimentul a marcat o decizie fără precedent în peisajul politic românesc. Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor în plin proces electoral, în timp ce românii din diaspora își exercitau dreptul de vot. Deși primul tur fusese validat, au rămas întrebări fără răspuns, în ciuda asigurărilor președintelui Klaus Iohannis că nu au existat ingerințe externe.
Cronologia evenimentelor
DUMINICĂ, 24 NOIEMBRIE 2024
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc, cu candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc, urmat de candidata USR, Elena Lasconi.
LUNI, 25 NOIEMBRIE 2024
După rezultatul primului tur, Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de președinte al PSD, iar Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea PNL. Klaus Iohannis a afirmat că nu a primit informații despre ingerințe externe.
MARȚI, 26 NOIEMBRIE 2024
Călin Georgescu a făcut o declarație publică în care a pledat pentru pace și demnitate națională, în timp ce Elena Lasconi a solicitat formarea unei alianțe pro-NATO și pro-UE.
MIERCURI, 27 NOIEMBRIE 2024
Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
JOI, 28 NOIEMBRIE 2024
În cadrul ședinței CSAT, SRI, SIE, MAI și STS au prezentat analize referitoare la Călin Georgescu, iar CSAT a acuzat TikTok de favoritism față de candidatul suveranist.
JOI, 5 DECEMBRIE 2024
A avut loc un protest în Piața Universității, la care au participat mii de oameni împotriva lui Călin Georgescu.
VINERI, 6 DECEMBRIE 2024
Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale, menționând că procesul electoral a fost viciat și trebuie reluat de la zero. Peste 15.000 de români din diaspora votaseră deja. Călin Georgescu a cerut respectarea democrației și continuarea procesului electoral.
Consecințe și implicații
Anularea alegerilor prezidențiale reprezintă un moment critic pentru democrația din România, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului și stabilitatea politică pe termen lung.
