Controversa privind rechizitoriul lui Călin Georgescu
Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”, a afirmat că rechizitoriul prin care Călin Georgescu a fost trimis în judecată nu conține dovezi concrete. Alexandrescu a descris documentul ca fiind o „însăilare din alte dosare” și a subliniat că nu prezintă probe relevante nici împotriva lui Georgescu, nici pentru anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Acuzații fără fundament
După ce a citit aproximativ 200 din cele 300 de pagini ale rechizitoriului, Alexandrescu a declarat că documentul este plin de „mizerii”. Ea a menționat că Nicușor Dan, implicat în acest caz, a reacționat prompt la declarațiile procurorului general, Alex Florența, devenind un „executant perfect al sistemului”.
Întrebări despre dovezile procurorilor
Alexandrescu a pus la îndoială legitimitatea acuzațiilor, întrebându-se cum conturile de pe rețele sociale pot influența cinci milioane de voturi. De asemenea, a criticat procurorii pentru afirmațiile lor privind existența certitudinilor, fără a aduce dovezi concrete, mai ales în absența legăturii lui Georgescu cu activități subversive.
Anularea alegerilor: o decizie fără justificare
Realizatoarea a reiterat că rechizitoriul confirmă faptul că alegerile au fost anulate fără un motiv întemeiat, sugerând că decizia a fost dictată de Iohannis și susținătorii săi. Alexandrescu a caracterizat documentele prezentate de guvern pentru justificarea anulării alegerilor ca fiind „fabricate”.
Prezumția de nevinovăție
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă, conform spuselor Alexandrescu. Aceasta a criticat ancheta pentru lipsa dovezilor suficiente și a pus la îndoială motivațiile reale din spatele acuzațiilor aduse împotriva lui Georgescu.
Concluzie
Controversa în jurul rechizitoriului lui Călin Georgescu ridică întrebări importante despre integritatea procesului electoral și motivele politice care stau la baza anulării alegerilor, având posibile implicații asupra încrederii publicului în instituțiile statului.
