Introducere
Duncan Okindo, un tânăr de 26 de ani din Nairobi, a ajuns în Bangkok în decembrie pentru a lucra ca agent de servicii pentru clienți, dar a realizat rapid că a fost înșelat. A vândut vitele, a împrumutat bani și a folosit economiile pentru a plăti unei agenții de recrutare 200.000 de șilingi kenyeni (aproximativ 1.150 de lire sterline) în căutarea unei oportunități mai bune de a-și întreține familia.
Traficul și sclavia modernă
Când a fost preluat de o furgonetă la aeroport, șoferul le-a confiscat pașapoartele și a declarat oficialilor thailandezi că sunt turiști. După ore de condus, au fost transportați într-o barcă pentru a traversa un râu, iar Okindo s-a trezit într-un compound în Myanmar, păzit de militanți rebeli. A fost forțat să trimită mii de mesaje de la profiluri false pe rețelele de socializare, pretinzând că este un investitor american bogat, și era supus abuzurilor fizice și psihice dacă nu îndeplinea țintele zilnice.
Creșterea sclaviei cibernetice
Numărul centrelor de sclavie cibernetică din Myanmar a crescut de la 11 la 26 în patru ani, după lovitura de stat din 2021. ONU estimează că cel puțin 120.000 de persoane sunt prinse în aceste centre, conduse de bande criminale chineze, cu complicitatea Forței de Gardă de Frontieră din Myanmar.
Operațiuni de salvare și repatriere
Okindo este considerat unul dintre norocoși, deoarece salvarea victimelor de trafic necesită cooperarea între guverne și forțe de poliție. Autoritățile thailandeze au eliberat mii de victime, iar guvernele din estul Africii colaborează din ce în ce mai mult cu oficialii thailandezi. Victimele sunt eliberate în custodia thailandeză doar atunci când guvernul lor de origine își asumă responsabilitatea pentru repatrierea acestora.
Impactul asupra tinerilor din Africa de Est
Între ianuarie și aprilie, guvernul kenyan a repatriat 175 de cetățeni din Myanmar, o creștere semnificativă față de cei 150 de kenyeni rescatați în perioada 2022-2024. Aproape 80% din populația din Kenya are sub 35 de ani, iar șomajul este ridicat. Guvernul promovează programele de export al forței de muncă ca o soluție, iar un sondaj recent arată că patru din zece tineri kenyeni iau în considerare migrarea. Recrutorii de sclavie modernă profită de această situație, țintind kenyenii prin anunțuri de muncă online și vizite în zonele rurale.
Concluzie
Agențiile de recrutare continuă să publice anunțuri pentru locuri de muncă false, chiar și după repatrierea cetățenilor. Duncan Okindo a dat în judecată agenția de recrutare pentru complicitate în subiecția sa la sclavie și trafic uman și își împărtășește experiențele pentru a conștientiza populația despre pericolele agențiilor predatoare.
