Deficiențe în administrarea patrimoniului public
În perioada mandatului primarului general Nicușor Dan, administrația Municipiului București a înregistrat grave deficiențe în respectarea legislației referitoare la gestiunea patrimoniului public, raportarea financiară și administrarea unității administrativ-teritoriale (UAT). Principala abatere constă în nesocotirea obligației legale de consolidare financiar-contabilă la nivelul UAT, având consecințe juridice și patrimoniale semnificative.
Încălcările legislative
Conform Codului administrativ (OUG nr. 57/2019), Legii contabilității nr. 82/1991 și normelor Ministerului Finanțelor, situațiile financiare trebuie întocmite și prezentate la nivel de UAT, nu la nivel de subdiviziune administrativă. Municipiul București este singurul titular al patrimoniului public, iar sectoarele nu dispun de patrimoniu propriu. Cu toate acestea, în mandatul actual:
- Nu s-a întocmit un bilanț consolidat al UAT Municipiul București.
- Situațiile financiare nu includ patrimoniul integral și nu reflectă activitatea entităților subordonate.
- Sectoarele au continuat să publice bilanțuri individuale, prezentate ca având patrimoniu propriu, contrar legii.
Consecințele abaterilor
Patrimoniul UAT nu este inventariat complet, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice creează premise pentru pierderi patrimoniale și tranzacții nelegale. Împuternicirile exprese ale Consiliului General nu au fost emise sau respectate, iar multe acte administrative au fost încheiate fără mandat legal.
Răspunderea juridică
Aceste abateri pot atrage răspundere juridică pe mai multe paliere:
- Răspundere administrativă și disciplinară: Neîndeplinirea obligațiilor legale atrage sancțiuni pentru primarul general și conducerea direcțiilor financiare.
- Răspundere civilă: Municipiul București poate solicita în instanță recuperarea prejudiciilor cauzate prin omisiunea consolidării sau lipsa inventarierii.
- Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi și măsuri de remediere, iar Ministerul Finanțelor poate refuza validarea conturilor.
- Răspundere penală: În cazul constatării de fapte precum ascunderea de active sau denaturarea situațiilor financiare, pot fi reținute infracțiuni precum abuz în serviciu, fals intelectual sau delapidare.
Impactul auditului
Un audit al Curții de Conturi va considera nerespectarea cerințelor legale privind consolidarea și lipsa inventarului ca abateri grave, ceea ce va conduce la măsuri de imputare și sesizarea organelor de urmărire penală. De asemenea, ANAF poate iniția verificări fiscale, iar Parchetul poate declanșa urmărirea penală în cazul constatării intenției de a ascunde bunuri publice sau de a prejudicia bugetul local.
Concluzie
Mandatul lui Nicușor Dan este caracterizat prin încălcări repetate ale legii în domeniul administrativ, contabil și patrimonial, generând riscuri juridice semnificative pentru el și aparatul administrativ, care pot duce la controale riguroase din partea autorităților competente.
