Controversa legată de Mama Tereza
Mama Tereza (1910-1997), călugărița de origine albaneză născută în ceea ce este acum cunoscut ca Macedonia de Nord, a devenit un simbol al bunătății sfinte, fiind canonizată oficial în 2016 pentru activitatea sa misionară cu cei mai săraci dintre săraci în Kolkata, India. Deși admirată și venerată de mulți catolici, figura sa rămâne controversată, fiind acuzată de ipocrizie și cruzime de către unii critici, printre care se numără jurnalistul Christopher Hitchens, care a declarat că ea „nu era o prietenă a săracilor, ci o prietenă a sărăciei”.
Filmarea „Mama” de Teona Strugar Mitevska
Regizoarea macedoneană Teona Strugar Mitevska, cunoscută pentru filmul „The Happiest Man in the World”, oferă o viziune neconvențională asupra tinerei Maici Tereza în filmul „Mama”. Acesta se desfășoară în 1948, când Tereza se pregătește să părăsească ordinul Sisters of Loreto pentru a înființa propria organizație, Missionaries of Charity. Filmul, cu Noomi Rapace în rol principal, prezintă o Tereza ambițioasă, cu pasiuni și atașamente puternice, ascunse sub o expresie severă.
Portretul complex al Maicii Tereza
„Mama” sugerează că Tereza ar fi putut fi un manager mai puțin decât ideal, supusă jocurilor de putere cu călugărițele din subordinea sa. Aceasta apare ca fiind aspră și cruntă cu cele care o dezamăgesc, cum ar fi protejata sa, sora Agnieszka, care rămâne însărcinată. Mitevska își propune să dezvăluie laturile ascunse ale imaginii sfinte a Terezei, iar elementele inovatoare ale filmului, precum utilizarea rock-ului pe coloana sonoră și secvențele onirice, conferă un aer modern.
Structura narativă a filmului
Scenariul, scris de Goce Smilevski, Teona Strugar Mitevska și Elma Tataragic, nu oferă monologuri explicative, lăsând spectatorilor libertatea de a interpreta dialogurile fragmentate. Relația dintre Tereza și spovedanicul ei, părintele Friedrich, este ambivalentă, iar zvonurile despre o posibilă legătură romantică rămân neconfirmate. Tereza își propune să conducă un nou ordin misionar, având în vedere detalii precum îmbrăcămintea călugărițelor și modul de a ajuta sărmanii.
Imaginația vizuală și stilul filmului
Deși Tereza are ambiții austere, filmul conține momente de fantezie, cum ar fi o secvență de vis în care Tereza, făcând pâine, este provocată de un copil jucăuș. Aceasta adaugă o notă de prospețime și contrast cu tonul general al filmului. Anacronismele din costume și decoruri pot sugera o intenție artistică de a face figura Terezei mai accesibilă contemporanilor.
Concluzie
„Mama” reinterpretează figura Maicii Tereza, aducând în prim-plan complexitatea ei umană, în ciuda controverselor legate de activitatea sa. Filmul invită spectatorii să reexamineze miturile și realitățile din jurul unei personalități emblematice, oferind o nouă perspectivă asupra unei legende moderne.
