România: Rata tinerilor NEET
În 2024, 19,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu participau la niciun program de educație sau formare profesională, conform datelor Eurostat. Aceasta reprezintă cea mai mare rată din Europa, comparativ cu media de 11% în Uniunea Europeană.
Comparative regionale
Țările din Sud și Sud-Estul Europei, inclusiv România, au rate mai ridicate ale tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează studii, în contrast cu țările din Nord și Vest, care obțin rezultate mai bune. De exemplu, în Turcia, mai mult de 25% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani sunt NEET, iar în Bosnia și Herțegovina cifra este de 22,2%.
Diferențe de gen
În România, diferențele de gen în rândul tinerilor NEET sunt semnificative, cu 14% dintre bărbați și 25,2% dintre femei afectați. Această tendință se regăsește și în Turcia, unde 15,8% dintre bărbați sunt NEET, comparativ cu 36,4% dintre femei.
Factori determinanți
Un raport al OCDE din 2025 subliniază că rezultatele școlare slabe ale tinerilor constituie un factor major care contribuie la procentul ridicat de tineri care nu lucrează și nu studiază în România. Reformele educaționale și de formare profesională sunt esențiale pentru a aborda această problemă.
Contextul economic
În România, 5,4% dintre tineri sunt șomeri, în timp ce 14% sunt în afara forței de muncă. Această discrepanță este semnificativă în comparație cu media din UE, unde 4,2% sunt șomeri, iar 6,9% se află în afara forței de muncă.
Concluzie
Problema tinerilor NEET în România subliniază nevoia urgentă de intervenții strategice în domeniul educației și formării profesionale pentru a reduce această rată alarmantă și a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii.
