Introducere
În multe comunități din Pakistan, obiceiurile tradiționale influențează profund viața fetelor, iar căsătoriile timpurii sunt adesea considerate normale. O poveste personală ilustrează impactul acestor practici asupra vieții femeilor, evidențiind cum o mamă a fost vândută și cum a spart acest ciclu pentru fiica ei.
Contextul căsătoriei timpurii
Femeile din unele regiuni, precum Khyber Pakhtunkhwa, sunt adesea educate să fie obediente și să nu își exprime opiniile. Conform datelor UNICEF, aproximativ 18% dintre fetele cu vârste între 20 și 24 de ani din Pakistan au fost căsătorite înainte de 18 ani, iar 4% înainte de 15 ani. Statistica din cadrul Pakistan Demographic and Health Survey (PDHS) 2017–2018 confirmă că 3,6% dintre fete se căsătoresc înainte de 15 ani și 18,3% înainte de 18 ani.
Obiceiuri și practici
Asemenea căsătorii sunt adesea rezultatul unor obiceiuri denumite Vani sau Swara, unde fetele sunt căsătorite pentru a rezolva dispute între familii, sau Watta Satta, în care o familie căsătorește o fiică pentru a obține o mireasă în schimb. Deși aceste practici sunt ilegale, ele continuă să existe, având loc în zone unde legea nu este aplicată eficient.
Legislația recentă
În mai 2025, Senatul din Pakistan a adoptat un proiect de lege istoric care ridică vârsta minimă de căsătorie la 18 ani pentru ambele sexe în Islamabad, declarând căsătoriile timpurii ca fiind infracțiuni penale. Cu toate acestea, implementarea acestei legi este complicată, mai ales în zonele tribale unde obiceiurile locale prevalează.
Rezistența și activismul
Organizații precum Aurat Foundation, Blue Veins și Sahil lucrează pentru a expune căsătoriile timpurii și pentru a oferi adăpost fetelor care fug de aceste practici. Activistele riscă mult, fiind adesea acuzate că corup femeile, dar continuă să lupte pentru schimbare. Ele călătoresc în sate, discutând cu fetele despre drepturile lor și încercând să reformeze legislația.
Moștenirea și conștientizarea
În ciuda faptului că autorul nu a fost vândut, povestea mamei sale ilustrează moștenirea dureroasă a unei generații care a suferit. Autorul subliniază importanța de a rupe tăcerea și de a recunoaște valoarea fiecărei fete, afirmându-le dreptul la o viață liberă și demnă.
Concluzie
Practicile de căsătorie timpurie și obiceiurile tradiționale continuă să afecteze viețile multor fete din Pakistan. Deși progresele legislative sunt încurajatoare, implementarea efectivă și schimbarea mentalităților sunt esențiale pentru a proteja drepturile femeilor și a le oferi o șansă la o viață liberă de constrângeri.
