Impactul economic al violenței la nivel global
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii, cu un impact economic estimat la aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora a subliniat că această creștere este un semnal al tensiunilor globale crescute.
Presiuni economice asupra României
România, deși nu este implicată direct în conflicte armate, resimte efectele economice ale acestora, în special din cauza conflictelor din Ucraina și Gaza. Creșterea riscurilor de securitate determină alocarea unor sume mai mari pentru apărare, ceea ce afectează bugetele pentru sănătate, educație și infrastructură. Potrivit datelor World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat principalul risc strategic pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică.
Clasamentele internaționale de pace și vulnerabilitatea României
În 2025, România a coborât cu două poziții în clasamentul Global Peace Index, ajungând pe locul 64 la nivel mondial. Aproape 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, reprezentând aproximativ unul din cinci cetățeni. Copiii și tinerii sunt cele mai afectate grupuri, cu peste 26% dintre copiii sub 18 ani și 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sub pragul de sărăcie.
Costurile invizibile ale violenței
Violența generează costuri directe, cum ar fi pagubele materiale și cheltuielile medicale, dar și costuri indirecte mai greu de cuantificat, precum pierderea productivității și traumele psihologice. Costin Ciora a avertizat că aceste costuri reduc resursele statului și afectează investițiile în educație, sănătate și inovare.
Dificultăți economice și riscuri sociale
Românii se confruntă cu dificultăți economice serioase, cu aproape 40% din populație incapabilă să facă față unor cheltuieli neprevăzute. De asemenea, țara se află mult sub media europeană în ceea ce privește educația superioară, cu doar 23% dintre români având studii terțiare. Ciora a subliniat că investițiile în educație conduc la o criminalitate mai scăzută și la comunități mai stabile.
Copiii, cea mai vulnerabilă categorie
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce le limitează opțiunile și crește riscul de delincvență. Violența în familie este o problemă majoră, cu aproximativ 42% dintre femeile din România raportând că au fost victime ale violenței fizice. Statisticile arată că în acest an au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție provizorii, multe dintre ele fiind încălcate de agresori.
Concluzie
Violența generează sărăcie, sărăcia alimentează criminalitatea, iar criminalitatea erodează economia. Este esențială implementarea de intervenții punctuale pentru a ieși din acest cerc vicios, educația având un rol crucial în acest proces.
