Trump și Acordul cu Ucraina
Donald Trump a declarat sâmbătă că planul său de „pace” redactat de Moscova nu reprezintă „ultima ofertă”, în urma reacțiilor furioase din partea ucraineanilor, care au comparat propunerea cu acordul de la München din 1938, semnat de Neville Chamberlain cu Adolf Hitler. Președintele SUA a afirmat: „Ne-ar plăcea să ajungem la pace. Ar fi trebuit să se întâmple cu mult timp în urmă… încercăm să încheiem acest conflict, într-un fel sau altul, trebuie să se termine.”
Negocieri în Elveția
Oficiali ucraineni și americani se vor întâlni duminică în Elveția pentru a discuta planul. Se așteaptă ca oficiali din Franța, Marea Britanie și Germania să se alăture discuțiilor de la Geneva.
Controversele privind propunerea
Înainte de discuții, Departamentul de Stat al SUA a contestat afirmațiile unor senatori americani, inclusiv senatorul independent Angus King, care a susținut că secretarul de stat Marco Rubio le-ar fi spus că propunerea „nu era planul administrației”, ci o „listă de dorințe a rușilor”. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Tommy Piggott, a declarat că această afirmație era „flagrant falsă”. Rubio a precizat ulterior că propunerea a fost elaborată de SUA ca un „cadru solid pentru negocieri” și a fost bazată pe contribuții din ambele părți.
Termenul limită și conținutul planului
Trump a oferit lui Volodymyr Zelenskyy un termen limită până joi pentru a semna documentul de 28 de puncte, care prevede ca Ucraina să cedeze teritorii pe care le controlează în prezent către Rusia, să reducă dimensiunea armatei sale și să renunțe la armele cu rază lungă. De asemenea, documentul exclude o forță de menținere a păcii europene și sancțiuni pentru crimele de război rusești.
Reacția Ucrainei
Într-un discurs solemn, Zelenskyy a avertizat că țara sa se confruntă cu o alegere imposibilă între păstrarea demnității naționale și pierderea unui partener major precum SUA. El a anunțat formarea unei echipe de negociere, care va avea întâlniri cu omologii lor americani la Geneva, condusă de șeful său de cabinet, Andriy Yermak. Rustem Umerov, un alt membru al delegației ucrainene, a declarat că vor exista consultări cu Washingtonul privind parametrii unui viitor acord de pace, subliniind că Ucraina are o înțelegere clară a intereselor sale.
Perspectivele de viitor
Zelenskyy a căutat să colaboreze constructiv cu Casa Albă, care pare determinată să încheie conflictul pe termenii Kremlinului. El a subliniat că nu poate renunța la suveranitatea Ucrainei sau la constituția care consacră granițele actuale ale țării. La o întâlnire a liderilor G20 în Africa de Sud, liderii europeni au emis o declarație comună respingând planul lui Trump, afirmând că acesta necesită „lucrări suplimentare” și că statele membre ale UE și NATO trebuie consultate în legătură cu anumite prevederi, care exclud aderarea Ucrainei la NATO și impun condiții pentru aderarea viitoare la UE.
Reacții negative din partea Ucrainei
Reacția Ucrainei față de textul elaborat de trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, și reprezentantul lui Trump, Steve Witkoff, a fost în general ostilă. Comentatorii au afirmat că acesta este un plan pentru o nouă invazie rusă, nu doar a Ucrainei, ci și a altor părți ale Europei. Mustafa Nayyem, un jurnalist și politician care a condus revoluția pro-democratică Maidan din 2014, a declarat că propunerea invită la paralele cu acordul de la München, având în vedere că victima este invitată să-și „formuleze propria înfrângere”.
Opinile cetățenilor ucraineni
Ucrainenii din Kyiv și-au exprimat îngrijorarea cu privire la propunerea lui Trump, unii afirmând că aceasta încearcă să forțeze condiții injuste asupra Ucrainei. Dmytro Saraiskyi, un tânăr de 21 de ani, a spus că Rusia a încercat să controleze Ucraina politic și teritorial timp de ani de zile, iar acordul nu face decât să consolideze această situație. Sofia Barchan, o tânără de 19 ani, a declarat că Ucraina va „rămâne puternică” fără sprijinul american și că vor lupta pentru a-și menține teritoriul.
Critici din partea liderilor europeni
Foști lideri europeni au condamnat vehement planul lui Trump. Fosta prim-ministră a Finlandei, Sanna Marin, a numit propunerea o catastrofă, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru „toată lumea democratică”. Fostul prim-ministru al Belgiei, Guy Verhofstadt, a citat definiția lui Churchill pentru un „apărător” și a subliniat că Europa trebuie să aleagă între aparența de slăbiciune și valorile sale fundamentale.
Concluzie
Planul de pace propus de Trump a generat reacții puternice din partea Ucrainei și a comunității internaționale, evidențiind o tensiune crescută între dorința de a încheia conflictul și respectarea suveranității naționale a Ucrainei.
