Strategia lui Bolojan și Impactul Asupra României
Florin Cîțu a avertizat că efectele economice pozitive actuale sunt doar statistice și nu reflectă măsuri economice fundamentale. Potrivit lui, inflația contribuie la o iluzie de stabilitate fiscală, în timp ce cetățenii suportă costurile reale prin scăderea puterii de cumpărare.
Îngheț bugetar și lipsa reformelor
Cîțu a menționat că România se află într-un „regim de îngheț bugetar” începând din 2025, prelungit de facto pentru 2026. Această situație este descrisă de el ca o „pauză mascată”, fără efecte structurale reale. El a caracterizat această abordare ca o „pauză fiscală cosmetizată”, care nu conduce la corecții structurale esențiale.
Costurile suportate de populație
Fostul ministru al finanțelor a subliniat că adevăratul cost al situației economice actuale este suportat de cetățeni, care își văd puterea de cumpărare erodată. Cîțu a afirmat că această pierdere tăcută maschează absența reformelor esențiale. El a accentuat că statul beneficiază de un „spațiu fiscal fictiv”, în timp ce cetățenii „plătesc nota” pentru măsurile ineficiente.
Consecințele inflației asupra reformelor
Cîțu a concluzionat că înlocuirea reformelor prin inflație reprezintă „cea mai regresivă formă de ajustare”. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la viitorul economic al României, în special în contextul în care verdictul asupra acestor strategii va fi dat în 2027.
În concluzie, lipsa reformelor structurale și dependența de măsuri fiscale temporare riscă să adâncească problemele economice ale României și să afecteze puterea de cumpărare a populației pe termen lung.
