Decizia ONG-urilor de salvare
Mai mult de 12 nave de salvare operate de organizații neguvernamentale (ONG-uri) din Mediterană au suspendat comunicarea cu Garda Costieră a Libiei, invocând creșterea incidentelor violente în care solicitanții de azil sunt interceptați pe mare și duși în tabere unde se confruntă cu tortură, violuri și muncă forțată.
Presiunea Uniunii Europene
Cele 13 organizații de căutare și salvare consideră că decizia reprezintă o reacție la presiunea crescută din partea Uniunii Europene, în special din partea Italiei, de a colabora cu Garda Costieră libiană, care beneficiază de antrenament, echipamente și finanțare din partea UE. Uniunea Europeană a fost acuzată că ignoră abuzurile și încălcările drepturilor omului în Libia.
Abuzurile din Libia
O investigație a ONU din 2021 a relevat că migranții, solicitanții de azil și refugiații din Libia sunt supuși unei „litanii de abuzuri” în centrele de detenție și în mâinile traficanților, un membru al misiunii ONU afirmând că aceste fapte sugerează „crime împotriva umanității”.
Declarațiile organizațiilor de salvare
Organizațiile de salvare au caracterizat Garda Costieră libiană ca un „actor ilegitim pe mare”, subliniind că Libia nu este un loc sigur pentru refugiați. Ina Friebe, de la Compass Collective, a declarat că nu recunosc Garda Costieră ca o autoritate de salvare legitimă, ci ca parte a unui regim violent sprijinit de UE, cerând încetarea presiunii de a colabora cu acești actori.
Consecințele deciziei
Organizațiile au admis că această decizie ar putea conduce la amenzi, detenții și confiscarea navelor de salvare. Giulia Messmer, de la Sea-Watch, a subliniat că este datoria lor să trateze milițiile armate ca atare în operațiunile lor.
Statistici și acuzații împotriva Gărzii Costiere libiene
În ultimul deceniu, organizațiile de salvare din Mediterană au salvat peste 155.000 de oameni de la înec, însă au fost supuse unei presiuni crescânde, activiștii acuzând Italia de reprimarea intensificată a acestor misiuni. În august, Garda Costieră libiană a fost acuzată că a deschis focul asupra unei nave aparținând SOS Méditerranée.
Alianța Justice Fleet
Un raport recent de la Sea-Watch a acuzat Garda Costieră libiană de 54 de incidente violente din 2016, incluzând împușcături și atacuri asupra persoanelor aflate în dificultate. Recent, organizațiile de salvare au anunțat formarea alianței Justice Fleet, care va monitoriza incidentele implicând Garda Costieră libiană și va aduna informații despre cazurile legale derulate de ONG-uri.
Apelul pentru apărarea drepturilor omului
Organizațiile care formează alianța, cea mai mare grupare de salvare civilă de până acum, consideră că aceasta este o reacție necesară la presiunea tot mai mare. „De 10 ani, salvarea civilă pe mare oferă primul ajutor în Mediterană, dar a fost blocată, criminalizată și defăimată,” se arată pe site-ul Justice Fleet.
Concluzie
Decizia ONG-urilor de a rupe legăturile cu Garda Costieră libiană subliniază tensiunile crescânde între organizațiile umanitare, Uniunea Europeană și autoritățile libiene, având implicații semnificative pentru operațiunile de salvare în Mediterană și pentru drepturile refugiaților.
E clar că situația din Mediterană devine din ce în ce mai complicată. Cred că este o decizie curajoasă să se rupă legăturile cu Garda Costieră, dar mă întreb care va fi impactul asupra misiunilor de salvare. Oare vor reuși ONG-urile să continue să salveze vieți fără această colaborare?
Aș vrea să știu mai multe despre motivele din spatele acestei decizii. Este îngrijorător că incidentelor cresc și pare că autoritățile nu iau măsuri eficiente pentru a proteja migranții. Poate ar trebui să ne concentrăm mai mult pe soluții durabile decât pe suspendarea comunicării.
Sunt sceptic în legătură cu această mișcare. Ruperea legăturilor cu Garda Costieră ar putea lăsa migranții și mai vulnerabili la abuzuri. Se pare că lucrurile nu se vor îmbunătăți prea curând dacă fiecare grup își vede de treaba lui fără coordonare!