Protestele studențești din Serbia
În cadrul unui marș de 16 zile pe distanța de 400 km, de la Novi Pazar la Novi Sad, studenții sârbi, inclusiv Inas Hodžić, și-au exprimat optimismul în urma tragediei din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului gării principale din Novi Sad a dus la moartea a șaisprezece persoane. Acest incident a generat cel mai amplu protest studențesc din Serbia de la căderea lui Slobodan Milošević.
Nemulțumirea studenților
Furia inițială a studenților a fost direcționată împotriva unui sistem politic perceput ca fiind corupt și responsabil pentru calitatea slabă a renovării gării. Cu toate acestea, în ultimele luni, cererile lor s-au concentrat pe solicitarea de alegeri parlamentare anticipate pentru a înlocui actuala clasă politică. Hodžić a declarat că, dacă noul guvern nu va aduce justiție pentru victimele tragediei, va avea aceeași soartă ca și guvernul actual.
Mobilizarea și dilemele mișcării
La un an de la tragedie, studenții se pregătesc pentru o demonstrație în Novi Sad, unde vor transmite mesajul președintelui Aleksandar Vučić că nu se vor da bătuți. Mișcarea studențească a revitalizat interesul generației tinere pentru politică, dar există divergențe în privința pașilor următori, iar studenții nu sunt întotdeauna de acord.
Diviziuni în cadrul mișcării
Recent, Parlamentul European a adoptat o rezoluție împotriva guvernului lui Vučić, sprijin salutat de unii studenți, dar contestat de alții, cum ar fi cei de la facultatea de filosofie din Novi Sad, care s-au opus cooptării mișcării studențești. De asemenea, există o diviziune referitoare la cererea de alegeri anticipate, unii studenți inițiind construirea unei liste electorale care ar include persoane din afara sistemului politic tradițional.
Sprijinul societății și viziuni diferite
O parte semnificativă a societății sârbești susține cererea de alegeri anticipate, cerând partidelor de opoziție să boicoteze alegerile pentru a sprijini candidații studenților. Branislav Manojlović, angajat al unei companii de stat, a afirmat că un sistem nou poate fi realizat printr-o listă electorală studențească, bazată pe principii de justiție și solidaritate. Însă studenți precum Siniša Cvetić consideră că intrarea în politică riscă să compromită idealurile mișcării.
Provocările autorităților
Autoritățile au reținut zeci de studenți și protestatari, acuzându-se de brutalitate și rețineri arbitrare, acuzații pe care le contestă. Cvetić a menționat că studenții sunt epuizați și că apelul pentru alegeri este perceput ca un „următor pas inevitabil”, dar care ar putea însemna o întoarcere la sistemul pe care l-au respins inițial.
Viitorul mișcării studențești
Unii studenți, precum Ivica Mladenović, consideră că alegerile sunt necesare, dar cu efecte limitate, subliniind că acestea devin un simbol al provocării monopolului puterii, dar trebuie corelate cu lupta pentru transformarea socială prin promovarea sindicatelor autonome și a educației gratuite.
Concluzie
Deși nu există un consens asupra direcției de acțiune, studenții au reușit să mobilizeze societatea, demonstrând puterea lor de a provoca schimbări. Protestele continuă, iar studenții educă comunitatea cu privire la importanța participării civice active.
Este impresionant cât de multă pasiune au studenții sârbi pentru schimbare. Poate că acest protest va aduce, în sfârșit, atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă țara.
Cât de ciudat e că după un an de proteste, încă nu există o direcție clară! Pare că fiecare grup are viziuni diferite și asta poate duce la confuzie.
Nu mă pot abține să mă întreb dacă aceste proteste sunt susținute de cineva din spate. Ar putea exista interese politice mai mari în joc?
E bine să vezi tineretul activ și implicat, dar totuși trebuie să aibă un plan bine definit. Fără o strategie concretă, riscă să piardă din impactul pe care l-au avut până acum.
Știți cum se spune: „Uniți suntem puternici.” Dar ce te faci când unitatea lipsește? Cred că trebuie să găsească un numitor comun pentru a-și atinge scopurile.
Sper ca acești studenți să reușească să își facă vocea auzită la nivel internațional. Poate chiar vor inspira și alte generații din Balcani!