Apelul pazei de coastă franceze
Paza de coastă franceză a solicitat oprirea planurilor de interceptare a bărcilor mici în Canalul Mânecii, invocând riscurile asupra vieții. Această intervenție a avut loc după ce Ministerul de Interne britanic a confirmat că Franța își revizuiește „doctrina maritimă” legată de acest plan.
Critica planului de interceptare
Într-o scrisoare adresată directorului general al vămilor franceze, Florian Colas, sindicatul Solidaires Douanes, care include și membri ai pazei de coastă, a descris planurile de interceptare a bărcilor mici, la o distanță de până la 300 de metri de țărmul francez, ca fiind o „doctrină letală” care contravine convențiilor internaționale la care Franța este semnatară. Sindicatul a adăugat că o astfel de doctrină inumană și rușinoasă riscă să provoace naufragii și decese, iar responsabilitatea morală și penală ar reveni în întregime personalului responsabil de aceste intervenții.
Contextul politic și impactul asupra guvernului britanic
Întrebările legate de viabilitatea interceptării bărcilor mici reprezintă o nouă lovitură pentru guvernul britanic, în urma dezvăluirilor că un solicitant de azil iranian, parte a primei grupuri trimise înapoi în Franța sub acordul „unul în unul afară”, s-a întors în Marea Britanie cu o barcă mică. Keir Starmer a declarat că acest bărbat, care susține că este victima sclaviei moderne, va fi „rapid repatriat”.
Revizuirea doctrinei maritime
Conform BBC, surse de securitate maritimă franceze au descris planul de interceptare ca fiind un „simplu truc politic”. Peter Walsh, de la Observatorul Migrației din Oxford, a afirmat că planul s-ar putea să nu fie niciodată implementat. Un purtător de cuvânt al unui sindicat de poliție francez, Jean-Pierre Cloez, a menționat că planurile sunt „în așteptare”, considerându-le prea periculoase. „Regulile, pentru moment, sunt aceleași. Nu există nicio schimbare în modul în care procedăm”, a adăugat Cloez.
Frustrarea autorităților britanice
Comandantul securității la frontieră din Marea Britanie a exprimat frustrare că autoritățile franceze nu au implementat încă planul. Martin Hewitt a declarat că schimbările rapide de guvern în Franța au fost un „fundal politic” pentru introducerea unei tactici pe care Marea Britanie o consideră crucială în combaterea „bărcilor taxi” care transportă oameni în Regatul Unit.
Politica de interceptare sub presiune
Politica actuală se confruntă cu dificultăți. În timpul mandatului lui Priti Patel ca secretar de interne, planul de interceptare a bărcilor mici în Canal a fost retras cu câteva zile înainte de o provocare în instanță, în aprilie 2022. Guvernul conservator de atunci a respins rapoartele care sugerează că se ia în considerare interceptarea bărcilor cu ajutorul jet-ski-urilor sau al mașinilor de val.
Declarațiile Ministerului de Interne
Ministerul de Interne britanic a declarat că traversările cu bărcile mici sunt complet inacceptabile și că se angajează să combată persoanele care facilitează migrarea ilegală. Franța este un partener esențial în această luptă, iar Marea Britanie continuă să colaboreze îndeaproape cu autoritățile franceze în revizuirea doctrinei maritime, pentru a permite intervenția în ape puțin adânci.
Concluzie
Oprirea planului de interceptare a bărcilor mici de către paza de coastă franceză subliniază tensiunile dintre Marea Britanie și Franța în gestionarea migrației ilegale și ridică întrebări cu privire la responsabilitatea morală și legală în salvarea vieților pe mare.
E greu de înțeles cum poate să fie o astfel de interceptare considerată sigură. Oamenii care fug de război sau sărăcie nu ar trebui să fie tratați ca niște criminali.
Ce mi se pare ciudat este că, în loc să ajute acești oameni, autoritățile preferă metodele dure. Poate ar trebui să ne gândim mai mult la umanitate și mai puțin la măsuri drastice.
Mă întreb ce altceva s-ar putea face pentru a-i ajuta pe cei care încearcă să treacă marea? În loc de planuri letale, poate ar fi binevenite soluții mai umane și constructive.
Cred că apelul pazei de coastă franceze este un semnal important despre ceea ce se întâmplă acolo. E păcat că multe voci nu sunt ascultate și deciziile par a fi luate fără empatie față de situația oamenilor din bărci.