Kosovo și acceptarea solicitanților de azil respinși de Marea Britanie
Kosovo a devenit prima țară care a indicat că va accepta solicitanții de azil respinși de Marea Britanie, parte a planurilor guvernului britanic de a înființa „centre de returnare” în țări terțe. Albin Kurti, prim-ministrul Kosovo, a declarat că dorește să ajute Marea Britanie și a confirmat că au loc discuții cu oficiali britanici.
Detalii despre planuri și scopuri
Planurile vizează trimiterea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse în centre de detenție externe, după ce acestea au epuizat toate căile de apel. Kurti a menționat: „Vrem să ajutăm Marea Britanie. Considerăm că este datoria noastră prietenească și politică.” El a adăugat că, deși capacitatea Kosovo este limitată, țara dorește să contribuie la acest proces.
Sprijinul dorit de Kosovo
În schimb, Kosovo își exprimă dorința de a obține „în principal suport în domeniul securității – fie prin acorduri strategice, fie prin echipamente și proiecte”. Kurti a subliniat că ajutorul oferit de Marea Britanie este de neuitat pentru Kosovo.
Context regional
Kosovo rămâne o excepție comparativ cu vecinii săi din Balcani. În luna iunie, prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a afirmat că ideea ca Marea Britanie să caute locuri pentru a „depozita imigranți” ar fi fost de neconceput înainte de Brexit. Rama a adăugat că situația actuală reflectă o stare dificilă a țării.
Željko Komšić, președintele președinției Bosniei și Herțegovinei, a declarat că țara sa nu este dispusă să accepte persoane din Marea Britanie. De asemenea, Milojko Spajić, prim-ministrul Muntenegrului, a menționat că țara sa este deschisă la negocieri pentru un acord de centru de returnare, dar numai cu condiția ca Marea Britanie să investească semnificativ în infrastructura sa.
Strategia Marii Britanii
Keir Starmer, liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, a declarat că summitul de miercuri este parte a unei inițiative de a opri o „autostradă criminală” care trece prin Balcanii de Vest. Starmer a propus crearea unei forțe comune de migrație pentru a „detecta, descuraja și gestiona migrația ilegală”.
Guvernul britanic a anunțat planuri pentru „centre de returnare” încă din luna mai. Aceste centre ar urma să fie folosite pentru a procesa solicitanții de azil care și-au pierdut documentele sau care sunt considerați că încearcă să obstrucționeze deportarea.
Critici și reacții
Aceste planuri au fost criticate de organizațiile caritabile pentru refugiați. Enver Solomon, directorul executiv al Refugee Council, a declarat că amenințarea de a reține persoanele în țări în care nu au fost niciodată provoacă frică și panică, ceea ce duce la rate scăzute de conformare. El a subliniat că abordarea guvernului privind returnările trebuie să se bazeze pe dovezi pentru a fi eficientă.
Concluzie
Acceptarea solicitanților de azil respinși de Marea Britanie de către Kosovo poate avea implicații semnificative pentru politica migratorie din regiune, subliniind atât provocările, cât și oportunitățile în gestionarea migrației ilegale.
Kosovo pare să-și asume un rol interesant în politica globală, dar mă întreb cât de pregătit este pentru o astfel de provocare. Oare va reuși să gestioneze toți acești oameni?
E greu de crezut că Kosovo poate fi soluția pentru Marea Britanie. Mi se pare un gest mai mult simbolic decât practic, având în vedere situația economică și socială din această țară.
Chiar mă surprinde decizia Kosovo! E o abordare curajoasă, dar cred că ar putea avea repercusiuni serioase asupra stabilității interne.
Sunt curios cum va funcționa acest sistem. Oare vor exista suficiente resurse pentru a sprijini toți solicitanții care ajung acolo?
Personal, consider că e un pas îndrăzneț din partea Kosovo, dar m-ar preocupa sănătatea și integrarea acestor oameni în societatea lor. Nu sunt sigur dacă e atât de simplu pe cât pare.
Această propunere sună bine în teorie, dar nu pot să nu mă gândesc la provocările pe care le-ar întâmpina Kosovo. Ce garantii există că acești oameni vor fi tratați corect?
E clar că Marea Britanie încearcă să scape de responsabilitate, iar Kosovo ar putea plăti prețul acestei manevre politice. Sincer, am multe întrebări despre modul în care se va desfășura totul pe teren.