Conflict în coaliția germană
Coaliția de guvernare din Germania se confruntă cu un conflict major privind soluțiile pentru acoperirea deficitului de personal din armată, în contextul obligațiilor față de NATO și amenințărilor din partea Rusiei. Un plan inițial, propus de ministrul apărării, Boris Pistorius (SPD), prevedea recrutarea voluntară a zeci de mii de tineri, dar blocul conservator CDU/CSU, condus de cancelarul Friedrich Merz, contestă eficiența acestuia, cerând un mecanism obligatoriu de conscripție.
Reacția liderului CDU
Friedrich Merz și-a exprimat scepticismul față de abordarea voluntară, subliniind angajamentul său de a crea cea mai puternică armată convențională din Europa. Germania nu deține un arsenal nuclear propriu.
Escaladarea conflictului
Conflictul s-a intensificat când Pistorius a respins un compromis care ar fi permis recrutarea selectivă a tinerilor printr-o loterie, în cazul în care programul de voluntariat nu ar fi avut succes. O conferință de presă pentru anunțarea unui proiect de lege de conscripție „light” a fost anulată, iar partidele au început să se acuze reciproc.
Declarații contrare
Norbert Röttgen, senior al CDU, a criticat comportamentul lui Pistorius, afirmând că nu a mai întâlnit un ministru care să saboteze un proces legislativ important. Pistorius a respins aceste acuzații, declarând că nu sabotează și nu distruge, ci își susține pozițiile.
Context legislativ
Un proiect de lege anterior stipula că Bundestagul ar putea ordona chemarea tinerilor doar în cazul în care politica de apărare necesită o expansiune rapidă a efectivelor. Conservatorii consideră această formulare prea vagă și cer o opțiune obligatorie. Au convenit asupra unei etape inițiale în care toți tinerii de 18 ani vor completa un chestionar despre aptitudinile și interesul lor pentru serviciul militar.
Includerea femeilor în conscripție
Includerea femeilor în programul de conscripție ar necesita o modificare constituțională, care nu este în discuție în prezent. Până în 2011, bărbații erau obligați să efectueze un serviciu civic la împlinirea vârstei de 18 ani, având opțiunea de a face Zivildienst. Armata a fost redusă după Războiul Rece, iar serviciile de conscripție au fost suspendate sub conducerea Angelei Merkel.
Provocările actuale
De la invazia Rusiei în Ucraina, experții au exprimat îngrijorări cu privire la starea armatei germane, evidențiind numărul scăzut de recruți și lipsurile severe de echipament. Criticii afirmă că aceste condiții fac serviciul militar mai puțin atractiv. Germania s-a angajat să crească efectivele la 260.000 de soldați, în plus față de 200.000 de rezerviști.
Sprijinul public pentru conscripție
Un sondaj recent a arătat că 54% dintre germani susțin revenirea la sistemul de conscripție, cu un sprijin semnificativ în rândul persoanelor de peste 60 de ani. Inspectorul general al forțelor armate, Carsten Breuer, a subliniat urgența revizuirii procesului de recrutare.
În concluzie, conflictul din coaliția germană subliniază provocările cu care se confruntă armata în contextul securității europene și al angajamentelor NATO, evidențiind nevoia urgentă de soluții eficiente pentru întărirea capacităților de apărare ale țării.
E greu de înțeles cum o țară ca Germania, cu o economie atât de puternică, ajunge să aibă deficit în armată. Poate că prioritățile lor nu sunt cele mai bine stabilite.
Mă întreb ce soluții concrete vor găsi liderii germani pentru această problemă. Discuțiile acestea par să dureze la nesfârșit fără măsuri clare!
Aș vrea să știu ce părere au cetățenii despre acest conflict din coaliție. Oare îi preocupă soarta armatei sau sunt mai interesați de alte probleme?
E fascinant cum un conflict politic poate influența direct securitatea națională. Dacă nu se rezolvă repede, s-ar putea ca Germania să își piardă statutul de lider european pe domeniul apărării!