Creșterea datoriei externe a României
România își accelerează datoria externă, guvernul având împrumuturi de 15 miliarde de euro de la bănci străine în primele 8 luni ale anului, conform datelor Băncii Naționale Române. Această sumă depășește ajutoarele FMI acordate în perioada 2009-2013, care s-au ridicat la aproximativ 10 miliarde de euro.
Datoria externă record
În primele opt luni ale anului, datoria externă a României a ajuns la aproape 223 de miliarde de euro. Economiștii avertizează că suma împrumutată este semnificativă, iar dobânzile plătite de țară sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Guvernul condus de Ilie Bolojan a depășit pragul de 222 de miliarde de euro în datorie externă, cu un plus de 19 miliarde de euro doar în acest an.
Impactul împrumuturilor asupra economiei
Guvernul român a contractat 15 miliarde de euro de la bănci străine, la dobânzi superioare mediei pieței, ceea ce va duce la rambursări mai mari din bugetul național. Aceste sume vor afecta în special pensionarii și românii vulnerabili. De asemenea, România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit bugetar și de cont curent, precum și cu scăderi semnificative ale consumului.
Evoluția datoriei externe în ultimii ani
Datoria publică a României a crescut rapid în ultimii șase ani, de la 37% din PIB în 2019, ajungând la peste 57% din PIB în 2025. Aceasta se apropie de limita maximă de 60% din PIB stabilită pentru statele membre ale Uniunii Europene. Specialiștii avertizează că depășirea acestui prag ar putea avea consecințe severe pentru economia țării.
Concluzie
Împrumuturile semnificative contractate de România în această perioadă subliniază o gestionare economică riscantă, cu implicații grave pentru sustenabilitatea financiară a țării și bunăstarea cetățenilor.
E din ce în ce mai greu să înțelegem cum se gestionează datoriile externe. 15 miliarde de euro într-un an sună alarmant, mai ales când ne gândim la perspectivele economice ale țării. Oare guvernul are un plan concret pentru a face față acestei situații?
Bolojan a reușit să atragă atât de multe fonduri într-un timp atât de scurt, dar oare nu e riscant să ne bazăm pe împrumuturi pentru dezvoltare? Aș vrea să văd și măsuri clare care să sprijine economia locală și nu doar bani veniți din afară.
Mă întreb dacă aceste împrumuturi vor aduce cu adevărat beneficii sau ne vom trezi cu o povară financiară pe termen lung. Poate că ar trebui să fim mai atenți la modul în care cheltuim acești bani!