Deficiențe în administrarea patrimoniului public
În mandatul primarului general Nicușor Dan, administrația Municipiului București a înregistrat deficiențe grave în respectarea legislației privind gestiunea patrimoniului public, raportarea financiară și administrarea unității administrativ-teritoriale (UAT). O abatere majoră este nesocotirea obligației de consolidare financiar-contabilă la nivelul UAT, având consecințe juridice și patrimoniale semnificative.
Încălcările legislative
Conform Codului administrativ (OUG nr. 57/2019), Legii contabilității nr. 82/1991 și normelor Ministerului Finanțelor, situațiile financiare trebuie întocmite la nivel de UAT. Municipiul București este titularul patrimoniului public, iar sectoarele nu dispun de patrimoniu propriu. Totuși, în perioada actuală:
- Nu s-a întocmit un bilanț consolidat al UAT Municipiul București.
- Situațiile financiare nu includ patrimoniul integral și nu reflectă activitatea entităților subordonate.
- Sectoarele continuă să publice bilanțuri individuale, prezentându-le ca având patrimoniu propriu, contrar legii.
Consecințele abaterilor
Patrimoniul UAT nu este complet inventariat, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice generează riscuri de pierderi patrimoniale și tranzacții nelegale. Împuternicirile exprese ale Consiliului General nu au fost emise sau respectate, iar multe acte administrative au fost încheiate fără mandat legal.
Răspunderea juridică
Aceste abateri pot atrage răspundere juridică pe mai multe paliere:
- Răspundere administrativă și disciplinară: Sancțiuni pentru primarul general și conducerea direcțiilor financiare.
- Răspundere civilă: Municipiul București poate solicita recuperarea prejudiciilor cauzate prin omisiunea consolidării sau lipsa inventarierii.
- Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi, iar Ministerul Finanțelor poate refuza validarea conturilor.
- Răspundere penală: Fapte precum ascunderea de active sau denaturarea situațiilor financiare pot constitui infracțiuni precum abuz în serviciu, fals intelectual sau delapidare.
Impactul auditului
Un audit al Curții de Conturi va considera nerespectarea cerințelor legale ca abateri grave, ceea ce va conduce la măsuri de imputare și la sesizarea organelor de urmărire penală. ANAF poate iniția verificări fiscale, iar Parchetul poate declanșa urmărirea penală în cazul constatării intenției de a ascunde bunuri publice.
Concluzie
Mandatul lui Nicușor Dan este marcat de încălcări repetate ale legii în domeniile administrativ, contabil și patrimonial, generând riscuri juridice semnificative pentru el și aparatul administrativ, cu potențiale controale riguroase din partea autorităților competente.
