Provocările buletinelor electronice în România
În România, peste 500.000 de cărți de identitate electronice au fost emise, însă multe instituții întâmpină dificultăți în utilizarea acestora din cauza lipsei echipamentelor necesare pentru citirea cipurilor. Această problemă obligă cetățenii să prezinte documente pe hârtie, generând confuzie și nemulțumiri, în special în rândul persoanelor vârstnice și vulnerabile.
Incidentele întâmpinate de cetățeni
Un exemplu relevant a avut loc când un locuitor din Sectorul 3 al Capitalei nu a putut utiliza buletinul electronic la Direcția de Taxe și Impozite Locale din cauza lipsei echipamentelor adecvate. Buletinul conține date clasice, precum numele și CNP-ul, dar și un cip cu informații suplimentare, inaccesibile fără cititoare speciale.
Responsabilitățile instituțiilor publice
Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuții în dotarea instituțiilor cu cititoare. Fiecare autoritate publică, atât centrală, cât și locală, este responsabilă pentru achiziționarea echipamentelor necesare și instalarea aplicației IDPLUGMANAGER, care permite citirea datelor și semnătura electronică.
Situația echipamentelor la nivel național
În absența cititoarelor, cetățenii sunt sfătuiți să folosească certificatul de atestare a domiciliului, disponibil online prin hub-ul MAI, însă această soluție nu rezolvă blocajul existent în multe instituții.
Investițiile în tehnologie
Unele autorități locale, cum ar fi Direcția de Evidență a Persoanelor din Sectorul 5 și primăriile din Sectorul 6 și Iași, au investit deja în cititoare. Totuși, primăriile din sectoarele 1, 3 și 4, precum și Primăria Constanța, nu au efectuat achiziții sau au amânat deciziile în această privință.
Achiziții recente de echipamente
Pe platforma oficială de achiziții publice SEAP au fost înregistrate tranzacții recente pentru echipamente de citire, inclusiv de către primării din Timișoara, Suceava, Satu Mare și Sfântu Gheorghe, alături de Consiliul Județean Ilfov și localități mici precum Pantelimon și Azuga.
Modernizarea instituțiilor publice
Instituții precum Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Iași, Inspectoratul de Jandarmi Vaslui și Universitatea din Craiova s-au dotat cu cititoare. Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe precum Galați, Constanța, Sibiu și Timiș au adoptat măsuri similare.
Infrastructura administrativă fragilă
Deși buletinele electronice au fost lansate oficial în martie 2023, infrastructura administrativă rămâne fragmentată. Cetățenii continuă să fie nevoiți să aducă documente tipărite pentru informații deja stocate digital pe noile cărți de identitate.
Lipsa echipamentelor necesare pentru citirea buletinelor electronice reprezintă o provocare majoră pentru modernizarea administrației publice în România, afectând accesibilitatea serviciilor pentru cetățeni și eficiența întregului sistem.

E greu de înțeles cum au reușit să emită atât de multe buletine electronice fără să se gândească la echipamentele necesare pentru citirea lor. Ce sens are să ai un document modern, dacă nu poți să-l folosești?
Am o întrebare: ce se întâmplă cu acele instituții care nu au fonduri pentru a-și actualiza tehnologia? E frustrant că progresele tehnologice sunt blocate din cauza lipsei de resurse.
Sunt optimist în legătură cu buletinele electronice, dar e clar că implementarea lor este plină de provocări. Cred că ar trebui mai mult sprijin guvernamental pentru a rezolva aceste probleme tehnice.
Nu pot să nu mă gândesc că poate lipsa echipamentelor este o strategie deliberată. Oare cine beneficiază realmente de această situație și câți bani se fac din tot acest haos?