Fenomen economic în Franța
În Franța, veniturile medii ale pensionarilor depășesc salariile persoanelor aflate în activitate, un fenomen rar întâlnit în lume. Studiul Luxembourg Income Study, citat de Financial Times, indică faptul că, în timp ce în alte țări precum Germania sau Canada angajații câștigă cu 5–30% mai mult decât pensionarii, în Franța pensiile oferă un avantaj mediu de 1% față de salariile active.
Generația baby boom și sistemul de pensii
Fostul premier François Bayrou a explicat că această situație este influențată de „problema generației baby boom”. Cei născuți în anii 1950 au contribuit relativ modest la asigurările sociale, dar primesc pensii semnificativ mai mari, în mare parte finanțate din bugetul statului. Această generație a influențat legislația privind vârsta de pensionare, reducând-o în 1983 de la 65 la 60 de ani, iar în 2010 a fost crescută la 62 de ani, nu fără proteste violente.
Statistici privind pensiile și salariile
Cheltuielile cu pensiile în Franța reprezintă aproape 14% din PIB, iar un pensionar primește, în medie, de două ori mai mult decât a contribuit. Pensia lunară medie este de aproximativ 1.500 de euro, comparativ cu salariul net mediu al adulților activi, care este între 2.600 și 2.700 de euro. Compararea veniturilor pensionarilor cu întreaga populație adultă, incluzând șomeri și lucrători precari, accentuează această diferență.
Inegalități în sistemul de pensii
Diferențele de venit sunt și mai pronunțate în rândul pensionarilor cu venituri mari. Aproximativ 1,7% dintre pensionari încasează peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii manageri de top pot primi chiar peste 100.000 de euro anual, o parte semnificativă provenind din bugetul public. De asemenea, pensionarea anticipată și creșterea speranței de viață fac ca francezii să petreacă, în medie, 25 de ani la pensie, mai mult decât americanii (20 de ani) sau britanicii (21 de ani).
Provocările reformelor în sistemul de pensii
Tentativele de reformare a sistemului de pensii au generat mereu proteste puternice. Propunerea lui Emmanuel Macron de a ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani a dus la demonstrații masive. Ideea lui Michel Barnier de a amâna o creștere planificată a pensiilor a condus la căderea guvernului său, iar succesorul său, François Bayrou, a pierdut și el guvernarea din cauza aceluiași conflict.
O societate în care pensionarii trăiesc mai bine decât angajații activi se confruntă cu provocări complexe în echilibrarea justiției sociale cu sustenabilitatea bugetară.
