Controversa privind rechizitoriul lui Călin Georgescu
Anca Alexandrescu, realizatoarea emisiunii „Culisele Statului Paralel”, a declarat că rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Călin Georgescu nu conține dovezi concrete. Ea afirmă că documentul este o „însăilare din alte dosare” și nu prezintă probe relevante nici împotriva lui Georgescu, nici pentru anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Acuzații fără fundament
Alexandrescu a precizat că a citit aproximativ 200 de pagini din cele 300 ale rechizitoriului și consideră că acesta conține „mizerii”. Ea subliniază că Nicușor Dan, implicat în acest caz, a reacționat rapid după declarațiile procurorului general, Alex Florența, și a devenit un „executant perfect al sistemului”.
Întrebări despre dovezile procurorilor
Realizatoarea a pus la îndoială fundamentul acuzațiilor, întrebându-se cum pot fi considerate conturile de pe rețele sociale ca având impact asupra a cinci milioane de voturi. Alexandrescu a criticat procurorii pentru afirmațiile lor că există certitudini fără a aduce probe concrete, mai ales în contextul în care Georgescu nu a fost legat de activități subversive.
Anularea alegerilor: o decizie fără justificare
Alexandrescu a reiterat că rechizitoriul confirmă faptul că alegerile au fost anulate fără un motiv întemeiat, sugerând că aceasta a fost o decizie dictată de Iohannis și susținătorii săi. Ea a menționat că documentele prezentate de guvernare pentru a justifica anularea alegerilor sunt „fabricate”.
Prezumția de nevinovăție
În opinia sa, Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală hotărâre definitivă. Alexandrescu a criticat, de asemenea, ancheta pentru că nu a inclus suficiente dovezi și a pus la îndoială motivațiile reale din spatele acuzațiilor aduse împotriva lui Georgescu.
Concluzie
Controversa în jurul rechizitoriului lui Călin Georgescu ridică întrebări semnificative despre integritatea procesului electoral și despre motivele politice care stau la baza anulării alegerilor, având potențiale implicații asupra încrederii publicului în instituțiile statului.
