Conducerea Franței sub Sébastien Lecornu
Sébastien Lecornu a preluat funcția de prim-ministru al Franței, promițând o „ruptură profundă” cu politica anterioară, după demiterea lui François Bayrou, care a fost nepopular din cauza propunerilor de reducere a bugetului. Lecornu, în vârstă de 39 de ani, subliniază importanța „umilinței” în abordarea sa, având ca provocare obținerea sprijinului din partea unui parlament divizat, pentru a evita soarta celor doi foști prim-miniștri, Bayrou și Michel Barnier, care au demisionat rapid.
Provocările politice actuale
Franța se confruntă cu instabilitate politică, având al treilea prim-ministru într-un an, după alegerile anticipate neconcludente convocate de președintele Emmanuel Macron. Parlamentul este divizat între trei blocuri: stânga, extrema dreaptă și centru, fără o majoritate clară. Lecornu trebuie să ajungă la un acord bugetar în următoarele săptămâni, în ciuda conflictelor dintre partidele politice.
Abordarea lui Lecornu
Lecornu, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul apărării, a declarat că este esențial să colaboreze creativ și serios cu opoziția. El a promis să se adreseze națiunii pentru a explica diferențele în abordarea sa față de fostul guvern. Formarea unui nou guvern ar putea dura câteva săptămâni.
Reacții din partea opoziției
Tensiunile au crescut pe măsură ce Lecornu a început întâlnirile cu liderii de partid, în contextul unor proteste naționale. Opoziția cere o schimbare radicală de direcție și avertizează că o greșeală ar putea duce la o moțiune de neîncredere împotriva sa. Gaël Sliman de la Odoxa a menționat că Lecornu are cele mai scăzute evaluări dintre toți prim-miniștrii recent numiți.
Perspectivele de viitor
Jordan Bardella, lider al partidului naționalist de extremă dreaptă, a afirmat că Lecornu se află într-o „poziție foarte precară” și că, fără dovezi clare ale unei schimbări reale, o moțiune de neîncredere ar putea fi inevitabilă. Lecornu este perceput ca o continuare a politicii lui Macron, ceea ce ridică îngrijorări în rândul opoziției.
În concluzie, Sébastien Lecornu se află într-o situație delicată, confruntându-se cu provocări legislative și așteptările unei populații care cere o schimbare reală în politica franceză.
