Recunoașterea Palestinei: un principiu blocat de Europa
În 1980, liderii Comunității Europene au făcut un pas semnificativ în diplomația comună, abordând cererea de recunoaștere a unui stat palestinian prin Declarația de la Veneția. Aceasta sublinia importanța recunoașterii drepturilor legitime ale poporului palestinian, precum și a dreptului la existență și securitate pentru toate statele din regiune, inclusiv Israelul.
Critici aduse Uniunii Europene
După mai bine de 45 de ani, Uniunea Europeană este criticată pentru incapacitatea de a contribui la pacea din Orientul Mijlociu și de a răspunde eficient la crizele umanitare, cum ar fi cea din Gaza. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a declarat că răspunsul Europei față de Gaza a fost un eșec. De asemenea, președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, a caracterizat politica Israelului ca fiind „genocidală”.
Discuții interne în cadrul UE
Un grup de 209 foști ambasadori și diplomați ai UE și-au exprimat dezamăgirea profundă față de lipsa de măsuri substanțiale din partea blocului european pentru a exercita presiuni asupra Israelului. Cu ocazia Adunării Generale a ONU, Franța, Regatul Unit, Canada și Australia și-au arătat intenția de a recunoaște Palestina, un gest simbolic puternic.
Aproape o treime dintre țările UE recunosc deja Palestina, printre care se numără Polonia, Slovacia, Bulgaria și România, care au recunoscut statul palestinian în 1988. Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orbán, este un susținător al premierului israelian Benjamin Netanyahu, iar Cehia nu recunoaște Palestina, promovând o soluție pe două state.
Recunoașterea recentă a Palestinei
Alte țări din vestul UE au recunoscut Palestina ca reacție la acțiunile Israelului. Suedia a recunoscut statul palestinian în 2014, iar Irlanda, Spania și Norvegia au făcut același lucru în mai 2024, după atacurile Israelului asupra Gazei. Franța, Belgia, Luxemburg și Malta sunt așteptate să urmeze acest exemplu, iar Emmanuel Macron a confirmat că Franța va recunoaște Palestina, în timp ce Belgia a devenit recent cea mai nouă țară din UE care a declarat că va recunoaște Palestina, sub rezerva eliberării ultimului ostatic israelian.
Impactul conflictului asupra politicii europene
Conflictul din Gaza a generat tensiuni în politica europeană, divizând partidele și destabilizând guverne fragile. Olanda a exclus recunoașterea Palestinei pentru moment, iar fostul ministru de externe, Caspar Veldkamp, a demisionat din cauza opoziției partenerilor de coaliție față de impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Israelului. Finlanda a întâmpinat probleme similare între președinte și prim-ministru.
Apeluri la acțiune
Martin Konečný, directorul European Middle East Project, a subliniat că recunoașterea Palestinei trebuie să fie însoțită de presiuni asupra Israelului pentru a schimba actuala direcție, care duce la distrugerea Palestinei. De la atacurile Hamas din 7 octombrie, Israelul a ucis peste 63.700 de oameni în Gaza, iar UE nu a impus măsuri împotriva guvernului Netanyahu.
Serviciul de politică externă al UE a concluzionat că Israel încalcă obligațiile privind drepturile omului, propunând sancțiuni, dar acestea nu au fost aprobate din cauza opoziției Germaniei și Italiei. O ultimă scrisoare adresată liderilor europeni a cerut acțiuni individuale, precum interzicerea vânzărilor de arme către Israel și sancționarea violatorilor drepturilor omului.
Concluzie
Recunoașterea Palestinei de către anumite țări europene ar putea influența semnificativ relațiile internaționale și eforturile de pace în Orientul Mijlociu, dar, fără presiuni concrete asupra Israelului, acest demers riscă să rămână un gest simbolic fără efect real.
