Recunoașterea Palestinei: un principiu blocat de Europa
În 1980, liderii Comunității Europene au făcut primul pas major în diplomația comună, abordând problema Orientului Mijlociu și cererea de recunoaștere a unui stat palestinian. Declarația de la Veneția sublinia importanța recunoașterii drepturilor legitime ale poporului palestinian și a dreptului la existență și securitate pentru toate statele din regiune, inclusiv Israelul.
După mai bine de 45 de ani, Uniunea Europeană a fost criticată pentru incapacitatea sa de a contribui la pacea în Orientul Mijlociu și de a răspunde eficient la crizele umanitare, cum ar fi cea din Gaza. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a declarat recent că răspunsul Europei față de Gaza a fost un eșec, în timp ce președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, a descris politica Israelului ca fiind „genocidală”.
Discuții interne în cadrul UE
Un număr de 209 foști ambasadori și diplomați ai UE au exprimat „profound disappointment” față de lipsa de măsuri substanțiale din partea blocului pentru a exercita presiuni asupra Israelului. Cu ocazia Adunării Generale a ONU, Franța, Regatul Unit, Canada și Australia și-au exprimat intenția de a recunoaște Palestina, ceea ce ar constitui un gest simbolic puternic.
Aproape o treime dintre țările UE recunosc deja Palestina. Printre acestea se numără state din Europa Centrală și de Est, care au făcut acest lucru în 1988, precum Polonia, Slovacia, Bulgaria și România. Ungaria, condusă de Viktor Orbán, este un apărător al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Cehia, deși parte a acestui grup, nu recunoaște Palestina, susținând o soluție pe două state.
Recunoașterea recentă a Palestinei
Un alt grup de state, din vestul UE, a recunoscut Palestina ca răspuns la politicile și acțiunile Israelului. Suedia a recunoscut statul palestinian în 2014, iar Irlanda, Spania și Norvegia au făcut același lucru în mai 2024, în urma atacurilor Israelului asupra Gaza. Franța, Belgia, Luxemburg și Malta sunt așteptate să urmeze acest exemplu. Emmanuel Macron a anunțat că Franța va recunoaște Palestina, iar Belgia a devenit recent cea mai nouă țară UE care a declarat că va recunoaște Palestina, cu condiția ca ultimul ostatic israelian să fie eliberat.
Impactul conflictului asupra politicii europene
Conflictul din Gaza a generat tensiuni în politica europeană, divizând partidele și destabilizând guverne fragile. Olanda a exclus recunoașterea Palestinei deocamdată, dar fostul ministru de externe, Caspar Veldkamp, a demisionat din cauza veto-ului partenerilor de coaliție asupra impunerii de sancțiuni mai dure împotriva Israelului. Finlanda a adoptat o poziție similară, cu neînțelegeri între președinte și prim-ministru.
Apeluri la acțiune
Martin Konečný, directorul European Middle East Project, a subliniat că recunoașterea Palestinei trebuie să fie însoțită de presiuni asupra Israelului pentru a schimba cursul actual, care duce la distrugerea Palestinei. De la atacurile Hamas din 7 octombrie, Israelul a ucis peste 63.700 de oameni în Gaza, iar UE nu a impus măsuri împotriva guvernului Netanyahu.
Serviciul de politică externă al UE a concluzionat că Israel încalcă obligațiile de drepturile omului, propunând sancțiuni, dar acestea nu au fost aprobate din cauza opoziției din partea Germaniei și Italiei. Ultima scrisoare trimisă liderilor europeni a cerut acțiuni individuale, precum interzicerea vânzărilor de arme către Israel și sancționarea violatorilor drepturilor omului.
Concluzie
Recunoașterea Palestinei de către unele țări europene ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor internaționale și asupra eforturilor de a aduce pacea în Orientul Mijlociu, dar fără presiuni concrete asupra Israelului, acest demers riscă să rămână un gest simbolic fără efect real.
