Iranul acuză Europa de cedare în fața veto-ului lui Trump
Iranul susține că Europa își abandonează rolul de mediator în conflictul cu Statele Unite, cedând în fața veto-ului lui Donald Trump asupra dosarului nuclear. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat într-un interviu pentru publicația Guardian că reintroducerea sancțiunilor impuse de ONU la cererea Europei, în termen de 30 de zile, va permite SUA să recâștige influența în Consiliul de Securitate al ONU, inclusiv asupra sancțiunilor viitoare.
Critica iraniană la adresa Europei
Baghaei a acuzat europenii că acționează conform indicațiilor lui Trump, aducând în discuție compararea actualei situații cu eforturile anterioare ale liderilor europeni de politică externă, care au încercat să mediaze între Iran și SUA. El a numit acțiunile Europei drept „absolut irresponsabile”, afirmând că aceasta a decis să devină un „proxi” al SUA și Israelului.
Acțiunile Israelului și poziția Iranului
Baghaei a menționat că declarațiile cancelarului german, Friedrich Merz, au sugerat că Israel îndeplinește „munca murdară” prin atacurile asupra site-urilor nucleare iraniene. El a insinuat că țările europene au tolerat aceste acțiuni și că ar fi putut oferi informații Israelului.
Baghaei a avertizat că guvernul iranian nu poate bloca o retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) dacă parlamentul decide să adopte o lege în acest sens ca răspuns la reimpunerea sancțiunilor, ceea ce ar permite Iranului să dezvolte o bombă nucleară fără supravegherea ONU.
Contextul sancțiunilor europene
Pe 30 septembrie, Franța, Germania și Regatul Unit, semnatari ai acordului nuclear, au notificat ONU despre intenția de a reimpune sancțiuni globale, cu condiția ca Iranul să respecte trei cerințe: restabilirea accesului inspectorilor ONU, raportarea detaliilor despre uraniul îmbogățit și deschiderea negocierilor cu SUA. Europa subliniază că mai există oportunități de diplomație în următoarele patru săptămâni.
Baghaei a considerat condițiile europene drept dovadă a lipsei de bună credință și a recunoscut o „extremă neîncredere” între Iran și inspectorii ONU, din cauza temerilor că informațiile ar putea ajunge la Israel. Iranul este dispus să reducă nivelul de puritate al uraniului îmbogățit la 3,67%, conform acordului anterior, dacă se ajunge la un compromis care să-i păstreze dreptul de îmbogățire.
Reacția publicului iranian și perspectivele diplomatice
Baghaei a subliniat că opinia publică din Iran este indignată de atacurile asupra facilităților nucleare și că guvernul trebuie să răspundă în fața poporului și parlamentului. Diplomația iraniană la ONU este limitată din cauza stării de spirit publice, iar iranienii își mențin dorința de a ajunge la un compromis care să permită întoarcerea inspectorilor de arme.
Diplomații iranieni au asigurat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA) că stocurile nu au fost mutate și s-au arătat dispuși să discute cu oficialii americani, dar nu au primit răspunsuri la mesajele trimise către Washington.
Concluzie
Tensiunile dintre Iran și Europa cresc pe fondul reimpunerii sancțiunilor, ceea ce poate duce la escaladarea conflictului regional și complicarea eforturilor de mediere internațională.
