Riscurile identității digitale protejate prin tehnologia ZK
Identitatea digitală este un subiect de mare interes pentru guverne, iar tehnologia ZK (zero-knowledge) este promovată ca o soluție pentru a oferi dovezi verificabile, respectând intimitatea, fără a necesita încrederea în autorități sau baze de date biometrice. Totuși, Vitalik Buterin, fondatorul Ethereum, afirmă că criptografia nu poate rezolva problemele fundamentale legate de construcția sistemului. Odată ce identitatea devine rigidă și centralizată, pseudonimia dispare, iar coercția devine inevitabilă.
Limitele tehnologiei ZK
Tehnologiile ZK permit utilizatorilor să demonstreze anumite afirmații, cum ar fi vârsta sau unicitatea, fără a divulga date personale. Totuși, majoritatea schemelor de identitate ZK se bazează pe un principiu central: o identitate pe persoană. Aceasta poate părea logică pentru anumite aplicații, dar, în realitate, interacțiunile sociale nu se limitează la un singur ID. Impunerea unui model de un ID pe persoană, chiar și cu protecții ZK, creează un sistem fragil și vulnerabil la exploatare.
Într-un astfel de sistem, coercția devine o problemă comună. Angajatorii, guvernele sau aplicațiile pot solicita utilizatorilor să dezvăluie toate identitățile lor legate. Pseudonimia devine imposibilă, în special când ID-urile sunt reutilizate în diverse aplicații sau asociate cu credențiale imuabile. Iluzia de deconectare se destramă în fața atacurilor de corelare sau a puterii autoritare.
Uniformitatea ca problemă
Sistemele ZK nu eșuează din cauza unor deficiențe ale criptografiei, ci din cauza atașamentului la un concept depășit de identitate, singular, static și centralizat. O alternativă viabilă este pluralismul. În loc de un ID global, ar trebui să existe un model în care utilizatorii să apară diferit în funcție de aplicație sau comunitate, având credențiale locale și fiind verificabili fără a fi urmăriți.
Identificatorii Decentralizați și Identitatea Contextuală
O abordare eficientă utilizează Identificatori Decentralizați (DIDs) specifici pentru aplicații, astfel încât platformele să nu poată lega identitățile unui utilizator. Aceasta reprezintă o soluție structurală, nu doar criptografică, care înlocuiește registrele globale cu modele pluraliste, având grafuri de reputație descentralizate și credențiale de dezvăluire selectivă. Acest sistem este deja implementat de peste 9.000 de proiecte, inclusiv TikTok și Deutsche Bank.
Provocarea supravegherii
Identitatea nu ar trebui să fie percepută ca un rău necesar; o bună proiectare a identității nu necesită supraveghere. Este esențial să avem sisteme care permit utilizatorilor să dovedească ceea ce este necesar, fără a transforma fiecare interacțiune într-un dosar permanent. Nu avem nevoie de un singur ID, ci de sisteme care permit dovezi contextuale, fără a necesita divulgarea de informații personale sensibile.
Concluzie
Viitorul identității digitale ar trebui să fie uman, pluralist și descentralizat, respectând diversitatea modului în care oamenii interacționează în mediul digital.
